... pentru că vara sunt atât de multe fructe, vă recomand un nectar din fructe: caise, piersici sau ce fructe de sezon aveţi...
compoziţia (aproximativ): 1 kg fructe, 80 g zahăr, 6 ml apă;
obs - cantităţile din reţetă se pot mări proporţional;
Se spală fructele, se lasă fructele la scurs...
Se scot sâmburii şi se curăţă coaja.
Se pasează fructele la mixer.
Se pune piureul de fructe într-un vas şi se aşează pe foc mic.
Se fierbe nectarul timp de 15-20 minute, culegând şi îndepărtând spuma care se formează deasupra.
Se lasă la răcit nectarul.
Se păstrează apoi nectarul la frigider ...
sâmbătă, 9 iunie 2012
îngheţată de fructe...
... putem să consumăm cu plăcere şi o îngheţată de fructe...
compoziţia: 250 ml apă, 125 g zahăr, 200 g pulpă de fructe (depinde ce fructe avem prin casă, la dispoziţia noastră ...), zeama de la o lămâie;
Se pun într-un vas apa şi zahărul, apoi se aşează pe foc şi se amestecă până devine un sirop gros.
Se ia vasul de pe foc şi se lasă la răcit siropul.
Se adaugă peste siropul răcit pulpa de fructe şi zeama de la lamâie.
Se amestecă bine compoziţia.
Se toarnă compoziţia în vasul special de îngheţată şi se pune în congelator.
Se poate servi îngheţata în cupe, cu frişcă.
compoziţia: 250 ml apă, 125 g zahăr, 200 g pulpă de fructe (depinde ce fructe avem prin casă, la dispoziţia noastră ...), zeama de la o lămâie;
Se pun într-un vas apa şi zahărul, apoi se aşează pe foc şi se amestecă până devine un sirop gros.
Se ia vasul de pe foc şi se lasă la răcit siropul.
Se adaugă peste siropul răcit pulpa de fructe şi zeama de la lamâie.
Se amestecă bine compoziţia.
Se toarnă compoziţia în vasul special de îngheţată şi se pune în congelator.
Se poate servi îngheţata în cupe, cu frişcă.
îngheţată de vanilie...
... pentru vara cea încinsă când ne sufocă căldura şi căutăm umbra şi răcoarea, noi ne pregătim cu îngheţată! ... cea mai iubită îngheţată la noi în familie este cea de vanilie (deşi eu - singura - o consum cu plăcere şi pe cea cu ciocolată) !!!
compoziţia: 5 ouă, 160 g zahăr, 1/4 baton vanilie, 1/1 l lapte;
Se pun într-un vas ouăle şi zahărul, se bat cu telul (sau mixerul) ...
Se adaugă treptat şi laptele şi batonul de vanilie ...
Se aşează vasul cu compoziţia, pe foc mic, amestecând continuu până se îngroaşă compoziţia.
Se ia vasul cu compoziţia de pe foc şi se lasă la răcit.
Se toarnă compoziţia în vasul special pentru îngheţată şi se introduce în congelator.
Se va servi îngheţata, în cupe, asortată cu frişcă/ fructe (stafide, etc)/ sirop de fructe/ ciocolată rasă ... după dorinţa fiecărui membru al familiei ...
compoziţia: 5 ouă, 160 g zahăr, 1/4 baton vanilie, 1/1 l lapte;
Se pun într-un vas ouăle şi zahărul, se bat cu telul (sau mixerul) ...
Se adaugă treptat şi laptele şi batonul de vanilie ...
Se aşează vasul cu compoziţia, pe foc mic, amestecând continuu până se îngroaşă compoziţia.
Se ia vasul cu compoziţia de pe foc şi se lasă la răcit.
Se toarnă compoziţia în vasul special pentru îngheţată şi se introduce în congelator.
Se va servi îngheţata, în cupe, asortată cu frişcă/ fructe (stafide, etc)/ sirop de fructe/ ciocolată rasă ... după dorinţa fiecărui membru al familiei ...
luni, 4 iunie 2012
inima unei femei ...
... fiind o visătoare incorigibilă de când mă ştiu ... am iubit melodiile şi vocea lui ... Chris de Burg!!!
http://www.youtube.com/watch?v=PKMciV5WxuE&feature=colike
http://www.youtube.com/watch?v=PKMciV5WxuE&feature=colike
duminică, 3 iunie 2012
specific poveştilor...
... numai în poveşti se spune:
''Iar povestea-i tot poveste;
Cum a fost, azi nu mai este;
S'a 'ntâmplat, nu s'a 'ntâmplat,
Eu de asta n'am aflat.
La bătrâni, am auzit-o,
La copii, am povestit-o!''
''Iar povestea-i tot poveste;
Cum a fost, azi nu mai este;
S'a 'ntâmplat, nu s'a 'ntâmplat,
Eu de asta n'am aflat.
La bătrâni, am auzit-o,
La copii, am povestit-o!''
vântule...
... tot o poezie veche (fără să ştiu autorul!):
''Vântule, nebunule,
De ţi-ai rupe strunele,
Că tu cânţi de'nmormântare
Foilor de pe cărare,
De rămâne lunca rară,
Şesul ca trecut prin pară.
Nu te doare când suspini
Prin uscaţii mărăcini,
Când smulgi uşa din ţâţâni
Bietului bordeiu sărac,
Unde sufletele zac,
Şi repezi mereu nămeţii
Peste lacrămile vieţii?
Ia mai bine, dacă poţi,
Chinurile dela toţi;
Şi povara inimii
Şi pustiul lacrămii;
Şi le mână ca pe-o apă
Şi'n pustiuri le îngroapă...''
''Vântule, nebunule,
De ţi-ai rupe strunele,
Că tu cânţi de'nmormântare
Foilor de pe cărare,
De rămâne lunca rară,
Şesul ca trecut prin pară.
Nu te doare când suspini
Prin uscaţii mărăcini,
Când smulgi uşa din ţâţâni
Bietului bordeiu sărac,
Unde sufletele zac,
Şi repezi mereu nămeţii
Peste lacrămile vieţii?
Ia mai bine, dacă poţi,
Chinurile dela toţi;
Şi povara inimii
Şi pustiul lacrămii;
Şi le mână ca pe-o apă
Şi'n pustiuri le îngroapă...''
ziceţi repede...
... ziceţi repede de 5 ori:
'' ... bani nu am, pungă n'am; bani n'am în ce băga, pungă n'am pe ce-mi lua...''
sau:
''... plopu-i plin de ploaie, ploaia umple plopul...''
sau:
''... capra sare'n piatră, piatra'n patru crapă!''
'' ... bani nu am, pungă n'am; bani n'am în ce băga, pungă n'am pe ce-mi lua...''
sau:
''... plopu-i plin de ploaie, ploaia umple plopul...''
sau:
''... capra sare'n piatră, piatra'n patru crapă!''
ghicitori vechi...
1.Suflet n'are, suflet fură!
2.Un copac cu patru crengi:
Una înverzeşte,
Una rodeşte,
Alta veştejeşte
Şi alta stă pe loc.
3.Viul naşte pe cel mort şi mortul naşte pe cel viu!
4.Vine-o fiară cornorată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce,
De pământ nu se atinge.
5.Am o scândură uscată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce
De pământ nu se atinge.
6.Este un sat,
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
Şi oamenii nu se scoală.
7.Am o cloşcă: Noaptea îşi strânge puii şi ziua îi risipeşte!
8.Cine-l face, Nu-i trebuie;
Cine-l cumpără, Nu-i pentru el;
Şi cui îi trebuie, Nu-l ştie şi nu-l vede.
9.Ce nu poţi cântări?
10.Cine are urechi dar n-aude cu ele?
11.Ce trece peste o gârlă dar tot pe loc stă?
12.Casă rotundă văruită,
Nicăieri nu-i găurită.
13.Prin poiene şi prin lunci,
Trec cuţite ascuţite
Şi de oameni stăpânite.
14.Ştergar vărgat
Peste mare aruncat.
15.Tu fugi, ea după tine.
16.Ce intră în sat şi câinii nu latră?
17.Ce nu poţi să cari cu ciurul?
18.Dacă n-ar fi,
Lumea ar pieri;
Iar dacă multă este,
Lumea prăpădeşte.
2.Un copac cu patru crengi:
Una înverzeşte,
Una rodeşte,
Alta veştejeşte
Şi alta stă pe loc.
3.Viul naşte pe cel mort şi mortul naşte pe cel viu!
4.Vine-o fiară cornorată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce,
De pământ nu se atinge.
5.Am o scândură uscată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce
De pământ nu se atinge.
6.Este un sat,
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
Şi oamenii nu se scoală.
7.Am o cloşcă: Noaptea îşi strânge puii şi ziua îi risipeşte!
8.Cine-l face, Nu-i trebuie;
Cine-l cumpără, Nu-i pentru el;
Şi cui îi trebuie, Nu-l ştie şi nu-l vede.
9.Ce nu poţi cântări?
10.Cine are urechi dar n-aude cu ele?
11.Ce trece peste o gârlă dar tot pe loc stă?
12.Casă rotundă văruită,
Nicăieri nu-i găurită.
13.Prin poiene şi prin lunci,
Trec cuţite ascuţite
Şi de oameni stăpânite.
14.Ştergar vărgat
Peste mare aruncat.
15.Tu fugi, ea după tine.
16.Ce intră în sat şi câinii nu latră?
17.Ce nu poţi să cari cu ciurul?
18.Dacă n-ar fi,
Lumea ar pieri;
Iar dacă multă este,
Lumea prăpădeşte.
...între strămoşi...
... o altă poezie (tot publicată fără a fi scris autorul!), deosebită, am găsit în manualul de şcoală al mămicuţei mele (dinainte de... 1944):
''Copiii mei, copiii mei,
Când treceţi seara la culcare
Şi candelele'n tremurare
Vă ning pe creştete văpaia,
Rugaţi-vă şi pentru cei
Care-au căzut la Turtucaia!
Căci numai viscolul în munţi
Şi numai vulturii pe creste
Şi Feţi-Frumoşii din poveste
Şi smeii codrilor cărunţi
Şi'ntinsul mării spumegat
Ca dânşii de-or mai fi luptat.
Şi creşteţi mari şi-aprinşi de dor
Ca ei, de cerurile-albastre,
De raiul sfânt al ţării noastre,
De taina mândră-a doinelor,
De culmi, de codrii şi de vii,
De lunci, de crânguri şi câmpii.
Şi, când veţi trece viforoşi
Cu braţ de fier şi ochi de pară,
În groaznic tunet de fanfară,
Să-i număraţi între strămoşi,
Ce-au scris al Patriei hrisov
La Rahova şi la Neajlov...''
''Copiii mei, copiii mei,
Când treceţi seara la culcare
Şi candelele'n tremurare
Vă ning pe creştete văpaia,
Rugaţi-vă şi pentru cei
Care-au căzut la Turtucaia!
Căci numai viscolul în munţi
Şi numai vulturii pe creste
Şi Feţi-Frumoşii din poveste
Şi smeii codrilor cărunţi
Şi'ntinsul mării spumegat
Ca dânşii de-or mai fi luptat.
Şi creşteţi mari şi-aprinşi de dor
Ca ei, de cerurile-albastre,
De raiul sfânt al ţării noastre,
De taina mândră-a doinelor,
De culmi, de codrii şi de vii,
De lunci, de crânguri şi câmpii.
Şi, când veţi trece viforoşi
Cu braţ de fier şi ochi de pară,
În groaznic tunet de fanfară,
Să-i număraţi între strămoşi,
Ce-au scris al Patriei hrisov
La Rahova şi la Neajlov...''
despre Prut...
... tot în manualul vechi al micuţei mele (dinainte de... 1944) am găsit şi aceste versuri (nu am găsit autorul versurilor):
''Prutul ista ne desparte,
Apa ceasta n'are moarte?
Da ne-om pune noi cândva
Şi cu gura l-om seca
Să nu mai fim depărtaţi
De ai noştri prea buni fraţi.''
''Prutul ista ne desparte,
Apa ceasta n'are moarte?
Da ne-om pune noi cândva
Şi cu gura l-om seca
Să nu mai fim depărtaţi
De ai noştri prea buni fraţi.''
frumoasă eşti, o! ţară!...
... am descoperit într-o carte veche ... manualul de clasa a treia, al mămicuţei mele (manual care era dinainte de ... 1944) ... aceste versuri minunate (nu am găsit autorul acestor versuri!) şi m-am gândit că ar fi foarte frumos să le prezint aici:
''Frumoasă eşti, o! ţară,
În măiestrita-ţi iie,
Cu flori albastre, roşii
Şi galbene, o mie!
De-aceea, tot străinul
Stă'n loc privind la tine;
Vrăjit de-a ta mândreţe,
Să plece nu-i mai vine.
Frumoasă eşti, o! ţară,
Cu scumpa-ţi cingătoare
De spice aurite,
Ce strălucesc la soare!
Frumoasă eşti, o! ţară,
Şi mult bogată'n toate!
De-aceea şi Românul
De-al tău drag nu mai poate;
Cu-o lume, el lupta-s'ar
Şi ar muri mai bine,
Decât să mi te vadă
Căzând pe mâini străine.
De-aceea, toţi vecinii,
(Cel Sfânt să-i potolească!)
Ţi-au pus, vai, nu odată,
Gând rău să te robească!''
''Frumoasă eşti, o! ţară,
În măiestrita-ţi iie,
Cu flori albastre, roşii
Şi galbene, o mie!
De-aceea, tot străinul
Stă'n loc privind la tine;
Vrăjit de-a ta mândreţe,
Să plece nu-i mai vine.
Frumoasă eşti, o! ţară,
Cu scumpa-ţi cingătoare
De spice aurite,
Ce strălucesc la soare!
Frumoasă eşti, o! ţară,
Şi mult bogată'n toate!
De-aceea şi Românul
De-al tău drag nu mai poate;
Cu-o lume, el lupta-s'ar
Şi ar muri mai bine,
Decât să mi te vadă
Căzând pe mâini străine.
De-aceea, toţi vecinii,
(Cel Sfânt să-i potolească!)
Ţi-au pus, vai, nu odată,
Gând rău să te robească!''
colărezi cu lapte...
Când era mică mama mea, era obiceiul de a se prepara pentru copii ca desert ... colărezi cu lapte!
În gospodării se pregăteau paste făinoase ce se utilizau proaspete ... Dar colărezii erau puţin diferiţi faţă de pastele făinoase...
Se utilizau aproximativ 1/2 kg făină, 1 ou, 1 l lapte, zahăr (după gust), scorţişoară sau vanilie (după gust)...
Se pregăteau colărezii: făina se amesteca cu oul, se stropea cu apă din când în când, frecând compoziţia între palme formând bulgăraşi mai mari ca bobul de orez...
Se treceau colărezii printr-un ciur cu ochiurile mai mari deoarece se utilizau la fierberea cu laptele doar colărezii mai mari ca un bob de orez...
Se aşeza vasul cu lapte pe foc şi se lăsa să fiarbă ...
Cănd era aproape fiert laptele, se adăugau peste lapte, câte puţin, colărezii ...
Se supraveghea fierberea, amestecând pentru a nu se prinde colărezii pe fundul vasului...
Se adăuga zahăr, după gust...
Se adăuga scorţişoară sau vanilie, după gust...
Atenţie: colărezii se fierbeau maxim 15 minute deoarece ei erau gata destul de repede şi nu se fierbeau mult timp deoarece se făceau praf...
În gospodării se pregăteau paste făinoase ce se utilizau proaspete ... Dar colărezii erau puţin diferiţi faţă de pastele făinoase...
Se utilizau aproximativ 1/2 kg făină, 1 ou, 1 l lapte, zahăr (după gust), scorţişoară sau vanilie (după gust)...
Se pregăteau colărezii: făina se amesteca cu oul, se stropea cu apă din când în când, frecând compoziţia între palme formând bulgăraşi mai mari ca bobul de orez...
Se treceau colărezii printr-un ciur cu ochiurile mai mari deoarece se utilizau la fierberea cu laptele doar colărezii mai mari ca un bob de orez...
Se aşeza vasul cu lapte pe foc şi se lăsa să fiarbă ...
Cănd era aproape fiert laptele, se adăugau peste lapte, câte puţin, colărezii ...
Se supraveghea fierberea, amestecând pentru a nu se prinde colărezii pe fundul vasului...
Se adăuga zahăr, după gust...
Se adăuga scorţişoară sau vanilie, după gust...
Atenţie: colărezii se fierbeau maxim 15 minute deoarece ei erau gata destul de repede şi nu se fierbeau mult timp deoarece se făceau praf...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)