jurnalul (152)

Azi ... vineri, 10 iunie 2016, orele 22.55
Zile ... încărcate de ... muncă ! aşa sunt ziele de varăăăăăă... muncă - zi lumină !  
Gândurile ... îmi sunt destul de mult amestecate... sau mai bine zis: cu un ochi râd, cu altul nu !!! parcă se mai zice că este bine să văd partea plină a paharului ... sper !       
Ziua de vineri ... era şi rămâne o zi bună pentru sufletul meu... şi, într-adevăr, am avut şi o parte bună: surpriza de la prietenul Licurici !  
Recunosc ... că îmi place să muncesc toată ziua chiar dacă rezultatele muncii mele se pot vedea mult, mult mai târziu... dar uneori mi se pare că sunt ca în expresia: ''munca în zadar...''... când nu mă aştept, apare ceva şi îmi năruieşte partea legată de speranţă ! oftez ! sigur o să treacă şi perioada asta... totul este efemer !!!    

Bucătăria ... este liniştită...

Sunt ... cu prietenul meu cel nou, leptopul - suntem într-un delicat dans - ne susţinem reciproc, deşi el ştie mult mai multe decât mine ! câteodată, în grădină, muncind, mă gândesc la ceea ce am fost, ce sunt acum şi oare ce voi fi în viitor... curioasă evoluţie am avut în viaţă ! şi dacă stau ''strâmb ca să gândesc drept'', toate perioadele au fost pline de încercări = probe... oare pe câte le-am bifat corect, aşa cum vrea Bunul Dumnezeu ? cred că puţine !!!      

Bodyguarzii ... sunt cam supăraţi... ar dori să stea şi ziua şi noaptea numai cu noi !!! când vine seara, începe supărarea... 

Weekendul ... nu ştiu cum va fi !

Munca mea ... este adaptată perioadei de vară: mai o iarbă tăiată (mai am puţin şi termin iar o tură prin toată gospodăria...), mai un cules de muşeţel sau de căpşuni, mai o curăţenie prin casă, mai pe la cumpărături pe la magazin, mai un săpat de lot de pământ (pentru răsadul de varză), mai un stropit cu apă pe la aproape fiecare plantă din grădini, mai un umplut de bidoane cu apă...  
Tv-ul ... este stins (am mai vizionat un serial din ''Bahar, viaţă furată'' dar s-a terminat... tot trist şi serialul acesta...), iar la ticuţu se aude comentariul de la meciul România - Franţa !!! se aude: Gooooool, România!
Familia ... a fost şi rămâne importantă pentru mine deşi uneori nu mai ştiu cum să fac ca să fie totul bine!
Am ales ... o fotografie cu o minunată cupă a crinului ce s-a deschis în grădină şi ne ameţeşte cu parfumul lui puternic: 

prietene Licurici, iti multumesc !

... prietene Licurici, cuvintele sunt sărace... 
... pentru ceea ce ai realizat - pentru mine şi părinţii mei - îţi mulţumesc din inimă !  

pentru Ticuțu si Micuța ...

... a doua frumoasă surpriză de la prietenul Licurici:

destine...

... am avut o frumoasă surpriză de la prietenul Licurici: 

foto pentru prietenul Licurici...

...  ai dreptate, prietene Licurici !
... ieri fiind la legat roşiile, am găsit o variantă de a-ţi aduna foto la un loc,,.
... am adunat aici aşa cum am putut eu, azi, când am avut puţin timp liber:
... ticuţu meu cu tatăl său:

... ticuţu la Bucureşti la şcoală, printre 1941-1942-1943:

        

... ticuţu la plimbare prin Bucureşti, pe Buzeşti:

... la şcoala militară din Câmpina, devenind apoi căpitan:

... apoi, peste ani şi ani, la altfel de muncă, pe un şantier internaţional din Siria (1978-1979):

    

  ...  apoi prin 1982-1984 în Libia, pe şantierul Surman: 

   ... o amintire dragă pentru mămicuţa mea, o foto de când era cu mama sa (pe care a pierdut-o când era atunci mică, pe la 4 ani ): 

... amintire cu mami pe când era atât de tânără şi foarte veselă:

... o amintire frumoasă cu mămicuţa şi ticuţu:

  

  

emoţii...

... am avut o zi atât de emoţionantă !
... nu mă aşteptam ca totul să decurgă aşa de bine!
... azi, ca de obicei duminica, am fost cu mami la târg (pentru lapte, cartofi, varză...) şi am încercat să votăm dar a fost prea multă lume şi am amânat...
... apoi, am reuşit să ne votăm primarul pe la ora 12 ! am avut ceva emoţii şi cu mami pentru că nu prea mai vede bine cu ochelarii actuali... dar s-a terminat cu bine!
... dar ar fi dorit şi ticuţu să voteze !!! cu ce să-l ducem acolo ? am avut o ofertă de dimineaţă - fostul primar, de pe vremea când de-abia sosisem în comună, a vrut să ne ducă cu maşina la căminul cultural - dar era prea răcoare pentru ticuţu atunci, la acea oră ... şi noi (eu cu mami) mergeam la târg...   
... am găsit, până la urmă, o altă maşină a unui prieten de-al ticuţu (dar pe care nu l-a mai întâlnit de când s-a îmbolnăvit...) şi m-am întors la ticuţu care era pregătit (pentru a aştepta toată ziua) dar nu ştia sigur că voi reuşi să îl duc la plimbare... 
... vizibil emoţionat, am plecat cu ticu la plimbare cu maşina prietenului său - nu a mai plecat cu maşina de aproape 2 ani doar s-a plimbat per pedes pe zone mici - spre căminul cultural !
... odată ajunşi aici, am coborât amândoi încetişor din maşină şi am intrat pe poarta căminului cultural... 
... vizibil emoţionat, ticuţu a admirat curtea mare şi frumos aranjată: bănci, scaune, flori, pomi, pavajul realizat cu model, clădirea căminului (totul a fost făcut dinnou după un incendiu dar mult mai frumos şi destul de modern totul) ... din ce în ce mai emoţionat, a salutat bărbaţii ce stăteau pe banca de lângă intrare, apoi am înaintat prin curte... i-a ieşit în cale fostul primar - de acum 2 legislaturi -, şi-au strâns mâinile şi au schimbat câteva vorbe ! s-a apropiat de noi şi actualul primar şi a dat mâna cu ticuţu şi au început să discute puţin... emoţia l-a copleşit pe ticu şi ochii i s-au umplut de lacrimi şi i-am simţit tremurul picioarelor (eu eram sprijinul lui pe partea stângă a corpului)... l-am rugat să se stăpânească, să lupte cu emoţia deşi ştiam că era uşor de zis pentru mine dar greu de realizat pentru ticuţu care nu credea că va mai ajunge să circule prin acele zone, să discute cu oameni deosebiţi, cu pregătire şi experienţă de viaţă - aşa cum a fost şi el cândva... am simţit şi emoţia celor doi bărbaţi ce ne-au însoţit până la sala de votare unde ne-au ajutat ca să intre ticuţu mai repede înăuntru... înăuntru, l-am însoţit pe ticuţu peste tot doar la cabina de vot l-am lăsat singur... sărăcuţul a avut ceva probleme înăuntru că nu a fost prea luminat şi el fără ochelari !!! a ieşit din cabină cu obrajii îmbujoraţi de emoţie, efort şi căldură !!! mulţumit, a introdus buletinele de vot în urne! în curte l-am reîntâlnit pe primarul actual şi au discutat, cu vizibilă plăcere, despre câteva subiecte comune - printre care primarul a spus că ne respectă ca familie (ştiam că şi dânsul a cumpărat casă în comună ca şi noi, nu era de pe aici, şi s-a acomodat şi el greu ca şi noi)... încet-încet, am ieşit din curtea căminului cultural, ne-am îndreptat spre maşina prietenului lui ticuţu, am plecat şi, cât ai zice ''peşte'' maşina ne-a adus acasă, la portiţa noastră unde am găsit-o pe mami uimită de cât de repede am rezolvat totul... 
... ticuţu i-a povestit în câteva cuvinte tot ce a fost acolo şi, mai ales, cum s-a simţit de emoţionat ! am luat prânzul şi, obosit de evenimentul zilei, ticuţu a adormit, mulţumit ca un copil...
... la fel a făcut şi mami, sărăcuţa!
... şi acum sunt la runda a doua de somnic!!!