... debutul nostru la tara ...

... au trecut anii ... adica s-au implinit in decembrie 2012 cam 9 ani de cand am plecat in aventura cea mai mare din viata noastra: dupa un trai cat o viata de om (aproape) am ajuns sa avem casuta noastra la tara ... dar departe de tinuturile de origine ale neamului nostru!
... cum am ajuns sa ma gandesc la ce a fost?! am ajuns sa cunosc putin din viata unei prietene noi, Corina! imi dau seama cate activitati noi a avut in anul trecut si va avea in acest an!
... noi am muncit mult (fizic si psihic)! am avut si lucratori! dar a fost ceva imposibil sa realizam toate transformarile casei din prima incercare! aproape nu este lucru realizat - pe aceasta proprietate - la care sa nu fi avut ''facut si refacut'' de 3 ori! ce ne faceau lucratorii, refaceam unde nu se facea bine cu altii si apoi dupa un timp, ajungeam sa realizam noi retusurile - pentru ca intre timp invatasem noi mai bine cum se face acea activitate! nu chiar ca la mesterul Manole ...dar destul de zbuciumat si la noi!
... in ultimii ani, am realizat singuri ce am mai vrut pe acasa! fiecare cu talentul si dexteritatea lui!
... nu am imagini (o sa incerc in viitor sa caut printre fotografiile de dinainte) pe care sa le pot posta acum despre cum a fost ceea ce am preluat cand ne-am mutat! ...
... acum pot sa trec doua fotografii - cum este acum (partea din fata a curtii) ... gradina mare este in spatele casei!

...si acum mai avem multe de rezolvat - nu pentru lux - ci pentru ca este greu cand la originea casei a stat gandirea altui proprietar! trebuie sa transformi si sa adaptezi, si sa refaci, si iar sa mai adaugi ceva ... pentru a fi coltisorul in care fiecare membru al familiei sa se simta ca la el ''acasa''!
... de-abia astept sa vina vremea calda, ca sa zburd pe afara!

gânduri persiene ...

... nu ştiu ce anume m-a purtat spre amintirile legate de poezia persiană ...
... poate - ca de obicei - ciudatele asocieri mentale între evenimentele zilei, stările mele interioare ...
... aşa şi acum, e seară, căldura sobei mă îmbrăţişează cu prietenie, afară este o atmosferă calmă fără vântul atât de nervos de aseară, ... aştept noutăţile astronomice (despre ... asteroid ...) ...
... lumea arabă de demult era atât de aproape de lumea stelelor (chiar şi cei 3 magi de la Răsărit ...) .
... şi aşa am ajuns cu amintirile la poeziile care mi-au plăcut la un moment dat din lecturile mele arabe ... şi bineînţeles, ca recitindu-le am simţit acelaşi parfum straniu, ciudat dar plăcut parcă din lumea celor  ...''O mie şi una de nopţi'', lumea atât de dragă mie în copilărie...
... nu ştiam nimic despre adevărata lume arabă dar în mintea mea zburdă imaginaţia: cai arabi, stele, pietre nestemate, oameni neînfricaţi, lucruri bântuite de spirite ce îţi pot face lumea altfel, brusc!  
... nu are legătură cu această imaginaţie a mea dar, sincer, mi-au plăcut aşa de mult puţinele catrene pe care le-am citit din opera celui ce a fost cândva ... OMAR KHAYYAM !
  -https://ro.wikipedia.org/wiki/Omar_Khayam -

...când i-am citit unele din catrene, nu ştiam mai nimic despre cel ce le scrisese! ... doar că îmi plăcea acel parfum oriental al numelui şi al versurilor lui ...
... acum am descoperit câte laturi ale personalităţii îşi dezvoltase prin dragostea sa pentru: poezie, filozofie, matematică, astronomie, geografie, mineralogie, muzică, teologie islamică ...
... din catrenele rubaiate, am să redau mai jos câteva:
"Părăsi-vom lumea. Nici că-i pasă lumii!
 Urma ni s-o şterge de pe globul humii.
 Nici că-i pasă lumii! Ea a fost, va fi -
 Noi-în sânul humii ... Nici că-i pasă lumii!"
         (''Părăsi-vom lumea")
"Am venit, de unde? Unde duce drumul?
 Care-i rostul vieţii? Tainele sugrumu-l.
 Câte inimi pure - Roata de Azur
 arde-n scrum şi pulberi! Spuneţi, unde-i fumul?"
         ("Am venit, de unde?")
"Am venit pe lume - mai bogată-i ea?
 Voi pleca din lume - pierderea o fi grea?
 Vai, cine-mi va spune, pentru ce din pulberi
 m-am iscat şi-n pulberi mă voi spulbera ...?
        ("Am venit pe lume")
"Nu-ţi striga-n răspântii tainele! Ce-mproşti
 tainice podoabe-n gura celor proşti ...?
 Fii zgârcit la vorbă, vezi cui te destăinui ...
 Creşte-ţi visul! Cheia-i singur s-o cunoşti!"  
        ("Nu-ţi striga-n răspântii")
"De te-nhaiţi cu proştii, parte ai de blam,
 deci ascultă sfatul lui Omar Khayyam:
 ia din mâna celui înţelept otrava,
 nu primi din mâna prostului balsam!"
        ("De te-nhaiţi cu proştii...")
"Nu-i îndrăgostit cin' nu arde-n chin;
 crengi verzi ard în el, fumegă puţin.
 Dragostea-i pârjol ce te mistuieşte -
 şi când arzi de viu, nu-ţi găseşti alin!"   
        ("Nu-i îndrăgostit ...")
"Zice-se că iadu-există: ' n foc şi smoală
 răii, păcătoşii, ard şi se-nămoală...
 Dar îndrăgostiţii dacă-s toţi în iad -
 cum bag seama raiul e-o grădină goală."   
        ("Zice-se că iadul ...")
"O, dacă lumina păcii ne-ar fi far,
 şi-am putea atinge razele-i măcar!...
 O, dacă prin veacuri, ca verdeaţa luncii
 fir de iarbă moale de-am renaşte iar..."   
        ("O, dacă lumina păcii ...")
"Sfatul meu spre bine vreau să mi te-ndrume:

 darnic fii la zâmbet, blând te poartă-n lume,
 placi la toţi şi capeţi cel mai bun renume."   
        ("Sfatul meu ...")      

... pseudo-aniversară ...

... în această seară cred că mă influențează mult şi vremea de afară... bate vântul, ploaia vine şi ea purtată şi împrăştiată de vânt... sau starea mea sufletească era deja pregătită astfel... 
... pseudo-aniversară...
... mâine este o zi plină de dragoste şi... ciocolată - pentru cei ce şi-au găsit... perechea!
... căutând un cadou muzical pentru o colegă, am ajuns să uit motivul căutărilor şi am ascultat muzică admirând frumoasele peisaje din video-clipuri... 
... am descoperit că mi-ar place să revăd un video-clip realizat de Giorgiana, cu muzica atât de special interpretată de  Andre Rieu ... 
... puțin cam trist într-adevăr... dar plăcut în esență...

               

amintiri din Severin ...

... ce a însemnat pentru tatăl meu oraşul Turnu Severin?! câţiva ani buni trăiţi aici, departe de casă, de noi - familia pe care o vedea săptămânal sau la câteva săptămâni... Combinatul de celuloză şi hârtie...
... pentru mine?! e greu de spus! ceva ce se amestecă ! eram mai mică ca vârstă... de-abia aveam de câţiva ani o soră... apoi, că nu locuiam tot timpul aici, în Severin... veneam din când în când pe aceste meleaguri, sâmbăta sau cel mai lung timp, vara, în vacanţă, câteva săptămâni... 
... era sora mea, cea atât de mică şi iubită, şi care scria cu creta pe trotuarul din faţa blocului unde locuiam, repetând literele şi cifrele, anticipând cu mult lecţiile de la şcoală... 
... în orice caz, mi se părea ceva frumos, un oras altfel decât Craiova... mă atrăgea şi un ''parfum'' puţin oriental, posibil legătura cu vechiul Ada Kaleh - pe care cu drag îmi aduc aminte că l-am vizitat... chiar şi Şimian, mi se părea un nume cu rezonanţă aparte!
... erau şi sărbătorile trăite altfel decât de obicei... chermezele organizate la pădure, cu lăutari şi cântăreţi şi dansatori de muzică populară (formaţia cu care tatăl meu se mândrea...)... cu mese întinse pe iarba verde, cu frigărui, mici şi bere (pentru cei mari!)...
... apoi era Dunărea... pentru mine era ceva deosebit! portul, vapoarele...
... plimbările pe jos, de-acasă (blocul unde locuiam), dintr-un capăt al oraşului până în centrul oraşului... la parcul din centru, cu statui (ce vorbeau despre un trecut îndepărtat)...
... cu muzeul interesant...  cu piciorul podului - păstrat de pe timpurile atat de indepărtate, ce aminteşte de cucerirea romană ... bucăţica de istorie vie...   
... acum, că a trecut atâta timp, totul este idealizat în amintirile mele... 
... şi toate acestea au izbucnit la suprafaţă pentru că am descoperit un filmuleţ-video pe Internet care m-a făcut să retrăiesc crâmpeie din amintirile legate de această zonă a ţării noastre!
             http://www.trilulilu.ro/video-calatorii/hoinar-prin-severin

amintirile de duminică ...

... am avut o duminică liniştită ... chiar dacă afară este încă nehotărât (iarnă sau primăvară?!) , în casă este bine (eu sunt fochistul!!!) şi ... a venit seara şi dacă trag linie - ca să văd ce am realizat - descopăr că am comunicat bine ... domenii atât de variate, ca într-un carusel, cu o bogăţie de informaţii ... gânduri, vorbe, fapte ... o căutare continuă a frumosului, a utilului, a concretului ... viaţa de duminică în familie ...
... de la muzică la poezie, la masa luată în familie cu toţii (doar în weekend se poate realiza aşa), de la căţeii mei (în curte) la filme şi la îndeplinirea unei promisiuni către o prietenă - pe email, de la comunicarea pe video-chat cu o prietenă la lectura în fugă a unor rânduri plăcute dintr-un blog nou ... şi sentimentele sunt amestecate tot ca într-un carusel ...
... la cât de imaginar trăiesc acum acest moment al serii, cred că este mai apropiată de mine poezia:
        '' E vai de-acela ce nu are
           o amintire pământeană
           mândria să-i trezească-n suflet
           şi-o lacrimă să-i işte-n geană!
                Ce-i omul fără amintiri?
                Ele-s în timpii care vin
                ca rădăcinile subţiri
                ce veşnic verde pomul ţin.''
                      (Hristo Cerniaev, ''E vai de-acela...'', 1930)
  '' În carte, lumea-nţelepciunea-şi strânge
    Ne întrebăm ce-i drept şi facem legi.
    Mereu ceva vieţii nu-i ajunge
    nu-şi uităa duritatea firii-ntregi.
                 Nu e destul ce filozoful scrie
                 spre-a-şi netezi conturul colţuros.
                 Ne trebuie şi calda poezie
                 în care credem şi-o iubim duios.
    Dar să privim mai mult că necesar e,
    cum desenează ţâncii pe nisip
    Din puritatea liniei răsare
    neprefăcută lumea cu-al său chip.''
                      (Pârvan Stefanov, ''Lucrul cel mai greu...'', 1931)