... e seară târziu, am recitit un alt fragment din cartea lui Gheorghe Marin, ''Cîntare frumuseţii umane-În căutarea Afroditei'':
(www.magazinul-de-carte.ro › Studii. Eseuri. Critica literara )...
... fragmentul este din capitolul ''Din literatura populară română'', şi anume:''Strigături'' !
1. ''Ce eşti fat-aşa jucată ?
Cum n-aş fi dacă-s bogată ?
Ce eşti fat-aşa fudulă ?
Cum n-aş fi dacă-s chiabură ?
Ce eşti fat-aşa de slută ?
Că n-am dat cu pudră multă.''
2. ''Am o mândră ca şi-o cruce
Şi la lucru n-o pot duce
Dimineaţa-i roua mare
Şi se udă la picioare.
La amiazi e soare-nalt,
Nu poate lucra de cald.
Colo, cam pe la ojină,
O pişcă ţânţari de mână.
Seara când se răcoreşte,
Zice că se osteneşte.''
3. ''Mărita-m-aş mărita,
Cu suveica nu pot da,
Cu badea nu pot juca,
Pâinea n-o pot frământa,
Pe lopată n-o pot pune,
Pân' n-oi lega-o c-o fune.
Dar nici d-aia n-ar fi baiu,
Dar nu pot face mălaiu.
De mălai n-ar fi nimică,
Nu pot face mămăligă.''
4. ''Mărita-m-aş mărita,
Cine dracu m-a lua ?
Pita nu ştiu frământa,
În cuptor n-o ştiu băga,
Lâna n-o ştiu scărmăna,
Nici cânepa sbiciula,
Şi totuşi m-aş mărita.''
5. ''Dragă mi-i lelea bălaie,
Că face bune malaie,
Că le bagă cu lopata,
Şi le scoate cu covata.
Şi le-nchină porcilor,
De sufletul morţilor.
Mâncaţi porci, vă veseliţi,
Şi pe morţi îi pomeniţi.''
6. ''Asta-i mândra cea voinică,
Doarme lângă mămăligă !
Mămăliga fierbe-n oală
Ea cu somnu se omoară.''
7. ''De la uşă pân-la pat,
Purecii se trag de cap;
De la uşă pân-la measă,
Pureciii se-ndeasă.
La leliţa-n jebul sugnii,
Trei pureci se bat cu pumnii;
La leliţa-n jeb la rochie,
Trei pureci se bat cu bote;
La leliţa-n buzunari,
Trei pureci se bat cu pari.''
8. ''Ce mi-e drag mie pe lume:
Cărările prin pădure,
Căutând cu mâna mure.
Şi mi-e drag pomul cu prune
Şi omul cu vorbe bune.
Şi mi-e drag nucul cu nuci
Şi omul cu vorbe dulci.''
9. ''Mă miram ce-mi place mie:
Mărul roşu de la vie,
Bădiţa de omenie,
Mă miram că ce mi-e drag:
Mărul roşu pădureţ
Bădiţa cu părul creţ.''
10. ''Dă-mi, Doamne, ce-oi cere eu,
Dă-mi o peară şi-o gutuie,
Şi-un bădiţ ce ştie scrie,
Dă-mi un măr şi jumătate,
Şi-un bădiţ ce ştie carte.''
11. ''Mult mă mir ce-mi place mie:
Mărul roşu de hârtie,
Bădiţa ce ştie scrie
Mărul roşu jumătate,
Badea care ştie carte.''

Se afișează postările cu eticheta din folclor.... Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta din folclor.... Afișați toate postările
joi, 4 mai 2017
joi, 2 iulie 2015
a vorbi despre tradiţii...
... pentru că sunt o tradiţionalistă, îmi place mult să aud de tradiţii şi obiceiuri locale - din ţara mea dar şi din întreaga lume -, m-am gândit că ar fi bine să prezint o emisiune ce are deja vechime în cadrul activităţii postului ''Radio Craiova'' ( http://www.radiocraiova.ro/ ), prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin :
http://www.radiocraiova.ro/file-de-calendar/
... aş dori să cunosc şi alte posturi radio locale care prezintă minunatele tradiţii locale ...
http://www.radiocraiova.ro/file-de-calendar/
... aş dori să cunosc şi alte posturi radio locale care prezintă minunatele tradiţii locale ...
duminică, 3 iunie 2012
specific poveştilor...
... numai în poveşti se spune:
''Iar povestea-i tot poveste;
Cum a fost, azi nu mai este;
S'a 'ntâmplat, nu s'a 'ntâmplat,
Eu de asta n'am aflat.
La bătrâni, am auzit-o,
La copii, am povestit-o!''
''Iar povestea-i tot poveste;
Cum a fost, azi nu mai este;
S'a 'ntâmplat, nu s'a 'ntâmplat,
Eu de asta n'am aflat.
La bătrâni, am auzit-o,
La copii, am povestit-o!''
ghicitori vechi...
1.Suflet n'are, suflet fură!
2.Un copac cu patru crengi:
Una înverzeşte,
Una rodeşte,
Alta veştejeşte
Şi alta stă pe loc.
3.Viul naşte pe cel mort şi mortul naşte pe cel viu!
4.Vine-o fiară cornorată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce,
De pământ nu se atinge.
5.Am o scândură uscată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce
De pământ nu se atinge.
6.Este un sat,
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
Şi oamenii nu se scoală.
7.Am o cloşcă: Noaptea îşi strânge puii şi ziua îi risipeşte!
8.Cine-l face, Nu-i trebuie;
Cine-l cumpără, Nu-i pentru el;
Şi cui îi trebuie, Nu-l ştie şi nu-l vede.
9.Ce nu poţi cântări?
10.Cine are urechi dar n-aude cu ele?
11.Ce trece peste o gârlă dar tot pe loc stă?
12.Casă rotundă văruită,
Nicăieri nu-i găurită.
13.Prin poiene şi prin lunci,
Trec cuţite ascuţite
Şi de oameni stăpânite.
14.Ştergar vărgat
Peste mare aruncat.
15.Tu fugi, ea după tine.
16.Ce intră în sat şi câinii nu latră?
17.Ce nu poţi să cari cu ciurul?
18.Dacă n-ar fi,
Lumea ar pieri;
Iar dacă multă este,
Lumea prăpădeşte.
2.Un copac cu patru crengi:
Una înverzeşte,
Una rodeşte,
Alta veştejeşte
Şi alta stă pe loc.
3.Viul naşte pe cel mort şi mortul naşte pe cel viu!
4.Vine-o fiară cornorată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce,
De pământ nu se atinge.
5.Am o scândură uscată,
De mari meşteri lucrată;
Suflet n'are, suflet duce
De pământ nu se atinge.
6.Este un sat,
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
Şi oamenii nu se scoală.
7.Am o cloşcă: Noaptea îşi strânge puii şi ziua îi risipeşte!
8.Cine-l face, Nu-i trebuie;
Cine-l cumpără, Nu-i pentru el;
Şi cui îi trebuie, Nu-l ştie şi nu-l vede.
9.Ce nu poţi cântări?
10.Cine are urechi dar n-aude cu ele?
11.Ce trece peste o gârlă dar tot pe loc stă?
12.Casă rotundă văruită,
Nicăieri nu-i găurită.
13.Prin poiene şi prin lunci,
Trec cuţite ascuţite
Şi de oameni stăpânite.
14.Ştergar vărgat
Peste mare aruncat.
15.Tu fugi, ea după tine.
16.Ce intră în sat şi câinii nu latră?
17.Ce nu poţi să cari cu ciurul?
18.Dacă n-ar fi,
Lumea ar pieri;
Iar dacă multă este,
Lumea prăpădeşte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)