jurnalul (88)

Astăzi (data/ora)... sâmbătă, 14 martie, ora 19.33
Luna martie ... îmi pare mult mai zbuciumată sau, mai bine zis. de ceva timp încoace zbuciumul din sufleţelul meu este mai mare... 
Gândurile ... nu mă lasă în pace ... ori de câte ori am o activitate ce îmi permite, analizez şi reanalizez ce se întâmplă cu mine, dau ''filmul'' înapoi ca să descopăr ceea ce am greşit - cu voie sau fără voie -, unde nu am putut reacţiona aşa cum îmi dicta inima ... şi am descoperit că sunt mult mai interiorizată (specific mie - interiorizez zbuciumul şi suferinţa) ... asta şi pentru că îmi dau seama că este greu să mă înţeleagă cei ce nu au tangenţă cu acest gen de zbucium ... secvenţele în care - fie greşesc ceva, fie emoţia este prea mare - finalizez prin plâns sunt la ''ordinea zilei'' ! cum să explic că nu mai suport (de fapt nu am iubit niciodată competiţia, dacă aş avea un competitor acela ar trebui să fiu tot eu, să mă autodepăşesc în orice realizez) munca tensionată, că suferinţa sufletească - prin care am trecut în ultimii ani - a lăsat urme adânci...ştiu că trebuie să muncesc pentru că altfel nu pot câştiga bani pentru a-mi ajuta familia, dar a trebuit şi trebuie să mă adaptez unor condiţii care nu îmi sunt favorabiile ... cineva mi-a zis: ''să nu mă mai victimizez...'' cum să îi explic ? el este un luptător.  uneori încerc să mă disculp dar fără succes ... stau şi mă privesc, sunt martoră a propriului meu aspect exterior, vizualizez totul ca într-un film pe care îl privesc detaşată, mă văd cât sunt de caraghioasă, ciudată prin comportament pentru alţii ... fiind într-un colectiv cu personalităţi tinere, ce consideră că ''tot ce zboară, se mănâncă'', că numai ei ştiu totul, ar trebui să fiu ''tare'' şi să muncesc fără suflet, mecanic, ca să pot rezista ... experienţa mea de viaţă este bogată, am trecut prin multe dar ceea ce se întâmplă acum este nou - o experienţă ce mă oboseşte cumplit - aş vrea, în acele momente, să mă ridic din starea de neputinţă şi să fiu demnă ! dar iarăşi - funcţionează ca un ''duş scoţian'' - o voce interioară care îmi aminteşte că nu pot să uit că ''demnitatea'' mea, de un moment, îi poate costa mult pe amărâţii mei de acasă care şi-au pus toate speranţele în tăria mea ! îmi aduc aminte de un sfat ''astrologic'', că a trebuit - şi va mai trebui - să îmi domolesc personalitatea prea puternică... ''lecţia'' este grea ! nu reuşesc decât să muncesc în zonele unde sufleţul meu se simte protejat, exact ca un adevărat ''scorpion'' ...
De meşterit ... îmi doresc dar nu am încă nici un ban de buzunar -în plus - ca să cumpăr un minim de materiale, fie de un lucru manual, fie pentru tablouaşe, fie de reparat ceea ce s-a cam deteriorat în toamna şi iarna aceasta...   
Oare cum aş putea ... să zbor, să sar peste etape şi ... să mă trezesc din această perioadă ca dintr-un vis, şi să fiu doar acasă cu familia noastră, să fiu un sprijin - moral şi fizic - pentru mami şi tati, cât este de lungă ziua şi noaptea ... să mă bucur de anii cât îi mai am aproape de mine !  

Recunosc ... că sunt o persoană căreia greu îi poate ghici cineva ceea ce îşi doreşte cu adevărat !

De când mă ştiu ... am repectat domeniul fiecăruia: ticu ca şef de familie, bărbatul care ne reprezintă într-o lume patriarhală, mami şeful suprem intern al familiei ...am avut momente când am fost pe propriile picioare dar viaţa m-a canalizat încet-încet spre supunere treptată ... şi aşa sunt veşnicul copil ...
Sunt îmbrăcată ... încă în hainele cu care am muncit pe afară ... pijamalele mai pot aşteapta...   
De citit ... am în continuare o mare ''foame'' ...dar când ? nu am timp pentru ''intelectualitate'' .  
Uneori am poftă ... de filme care să îmi aducă ceva proaspăt ...uneori găsesc! 

În casă ... este o atmosferă plăcută.

Am visat ... să am un loc de muncă important prin care să ajut lumea ca să fie mai bună, să am parte de o colectivitate caldă, să am familia în condiţii decente de viaţă... viseeeeeeeee ...

Duminică spre luni ... va fi o zi o zi obişnuită de muncă, iar luni mă voi odihni cam târziu - voi avea multe de rezolvat în oraş până târziu în zi...  

Ieri dimineaţă am auzit ... în microbuzul ce mă ducea la oraş, o melodie tristă, azi am căutat-o ca să o ascult iar şi iar ...

un mod de a vinde ...

... pentru că seara se anunţă plăcută, mi-am permis o distracţie !
... cândva vizionam un serial minunat de comedie: ''Monty Python'' !
... deci vă ofer, spre vizionare, un mic serial - superb - am râs de am uitat de tot zbuciumul zilei !

o zi deosebită ...

... o zi obişnuită, din cadrul unei săptămâni obişnuite ...
... aparent ! Voia Domnului poate schimba orice - doar să meriţi !!! 
... am spart lemne (este ziua când realizez stocul pentru 2 zile) şi am avut timp să analizez, să derulez încet evenimentele trecute şi modul cum ele s-au legat unele de altele, ca nişte mărgele... 
... am cumpărat de câteva zile cele necesare lunar lui ticuţu pentru a fi OK cu sănătatea, aseară am mai cumpărat (de fapt trebuia să cumpăr săptămâna viitoare dar am devansat...) ceva care mai trebuia pentru ticuţu de la farmacia de lângă serviciul meu ... 
... azi după-amiază, eram în perioada de program de 24 de ore libere, acasă, şi spărgeam lemne în faţa atelierului (căsuţa lui Leuţu, printre altele) ... 
... mami a ieşit din casă mergând până în grădina din spate... 
... Leuţu a ieşit din atelier, s-a uitat după ea, s-a uitat înspre terasă, a început să scâncească uşor... l-am întrebat: ''ţi-e dor de ticuţu ?'' şi el a dat din codiţă dar tot a privit spre casă... acum 3 zile îl văzuse, se plimbaseră împreună prin grădină, când a fost ziua cu mult soare... ''oare ce o avea Leuţu ?!'' - el îmi transmitea ceva dar eu nu eram capabilă  să recepţionez corect mesajul.
... apoi mami m-a anunţat că ticuţu nu se simte prea bine...
... am lăsat spartul lemnelor, am intrat la ticuţu, am aplicat măsurile rapide pentru a rezolva pompieristic - dar corect, cum am învăţat din necazuri - momentul nefavorabil ...
... l-am sunat pe dl asistent (ce se ocupă de ticuţu de mult timp) şi, culmea, era acasă, în concediu - ce bucurie că poate veni repede la noi, deşi stăm la ţară !
... dl asistent a sosit repede şi a intrat în casă în mijlocul lătrăturilor lui Leuţu şi Puiu (în loc de ''salut'')...
... între timp, Puiu a stat cocoţat tot pe gard şi s-a văietat, îngrijorat de tot ceea ce se întâmpla, l-au văzut şi mami şi dl asistent ce au privit pe fereastră la auzul gălăgiei ...
... dl asistent a rezolvat eficient problema ivită (fiindu-i necesare toate cele cumpărate de mine, în devans, de la farmacie) şi a plecat tot însoţit de corul lătrăturilor (în loc de ''mulţumim'') ...
... m-am reîntors la spartul lemnelor, mami a rămas ceva timp de ''veghe'' pe lângă ticuţu, eu le-am transmis căţeilor că ticuţu se simte OK ... 
... şi aşa, şi noi toţi ceilalţi - ce formăm suflarea gospodăriei - suntem acum ok ...
... după cum am aflat mai demult, nimic în viaţă nu este întâmplător ! trebuie doar să asculţi, să înţelegi mesajele ce le primeşti şi să acţionezi corect, la timp !
... mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a ajutat ! 
... şi aşa a fost o zi deosebită !

despre cronicile vechi ...

... având ceva timp liber, am mai căutat câte ceva despre arhipelagul soarelui răsare ...
... aşa am ajuns la: ''Fudoki''...
... cele mai importante cronici (scrieri oficiale): Kojiki (Cartea veche a miturilor japoneze) şi Nihon shoki (Cea mai veche istorie oficială a Japoniei)... 
... pe 720 e.n, a apărut şi Fudoki - o descriere a mitologiei unei regiuni, practici religioase, agricultura şi industria regiunii, stilul de viaţă - multe din regiunile Japoniei participând la întocmirea dosarelor lor, unele devenind patrimoniu naţional...   
... mai multe şi bine documentate date găsiţi aici, la adresele:
 http://en.wikipedia.org/wiki/Fudoki 
 http://www.terramythica.net/principalele-mituri-ale-culturii-japoneze.html 
... la adresa ( http://www.nhk.or.jp/japan311/magical-about.html ) veţi putea viziona mici filmuleţe de 5 minute ce prezintă minunate zone şi obiceiuri, ca de exemplu cel ce prezintă oraşul Kyoto, şi anume cartierul cu casele vechi din lemn - Machiya: