urzici gătite...

             ... delicioase sunt şi urzicile proaspete, primăvara, preparate după reţeta micuţei mele...
             compoziţia: 1 kg urzici proaspete, ulei, 1 lingură făină, 2 căpăţâni usturoi, sare (după gust)...
             ... se curăţă urzicile (de codiţe şi alte plante culese cu totul) ...
             ... se fierb urzicile în apă (de două ori mai multă apă decât urzicile) cu sare, cam aproximativ 1/2 oră... se strecoară urzicile şi se păstrează lichidul strecurat într-un vas separat... se toacă mărunt pe tocător urzicile.......
              ... separat se încinge pe foc, într-un vas, uleiul, se adaugă urzicile tocate şi se amestecă, pe foc, cam 10 minute...apoi se adaugă făina şi sarea/delikatul (după gust)... se amestecă bine...
              ... se adaugă treptat lichidul strecurat (de la fierberea urzicilor) până se obţine o compoziţie mai consistentă ...
              ... se lasă la foc mic, aproximativ 1/2 oră...
              ...se lasă la răcit compoziţia...
              ...separat se pisează usturoiul ...
              ...se adaugă peste compoziţia răcită...
              ...POFTĂ BUNĂ!!!!!!!!!!

iubirea ...

... demult nu am mai vizionat un spectacol al ''umbrelor'':

jurnalul (85)

Astăzi (data/ora)... vineri, 20 februarie, ora 19.25
A sosit ziua ... dedicată aşternerii gândurilor pentru ''jurnal''...
Meşteresc şi mă gândesc ... este ceva util, de fapt este perioada când reuşesc să mă gândesc la zbuciumul meu săptămânal ... astăzi, am spart la lemne şi m-am tot gândit la tinerele fete - cu care lucrez -, la tot ceea ce aflu despre cum îşi umplu ele timpul liber: somn mult şi mers la cafe-bar sau discotecă ...un coleg spunea cu regret că nu a mai fost decât de câteva ori la restaurant în ultimii ani - adică era considerată ca singura posibilitate de distracţie !!! nu am îndrăznit să îi întreb dacă au mai fost la un muzeu, la o expoziţie de pictură, la un film frumos la cinema ... oare eu sunt de ''modă veche'' ?! sau vremurile actuale au scos din gândirea tineretului părţile frumoase ale vieţii, spirituale ... ah, mi-am adus aminte că azi dimineaţă, mergând spre microbuz, au trecut pe lângă mine 2 tineri şi unul a avut, în mod spontan, cuvinte urâte la adresa unui căţel ce mergea pe lângă mine - un mic sufleţel nevinovat ... de mică am iubit animalele, păsările ... zilnic, merg pe drum şi singura posibilitate de a ieşi din mreaja gândurilor uneori triste, este de a privi copacii, iarba, să ascult ciripitul păsărilor, să dau de mâncare sau să admir un căţel ...unde şi când au greşit părinţii copiilor ce azi îi întâlnesc - îmbrăcaţi la modă dar fără respect şi drag pentru nimic ?! oare totul se reduce doar la băutură, înjurături şi un telefon de ultimă generaţie ?! 
De fapt tot ceea ce am învăţat ... în viaţă - adică educaţia primită - a fost de la familie, de la profesori, din lecturile impuse de şcoală, de la orele când şcoala ne ducea obligatoriu la diverse manifestări artistice (spectacole, muzee, expoziţii) - totul a concurat la formarea unui minim gust pentru frumos: în muzică, în arte plastice, în natură, etc...

Sunt recunoscătoare ... Bunului Dumnezeu că mi-a dat o surioară - ce m-aş fi făcut fără comunicarea cu ea !!! cum aş fi depăşit momentele grele din aceşti ultimi ani fără sprijinul ei !!!

În bucătărie ... lemnele trosnesc în sobă... scriu aici şi mai fug şi la sobă şi mai adaug lemne !
Sunt îmbrăcată ... în bine-cunoscutele haine groase - plus baticuţul meu verde cu care mă leg în stil japonez !    
De citit ... am să recitesc ceva pentru a realiza o calculaţie numerologică - o mică distracţie sufletească pentru a sprijini moral cu un sfat - sper eu cât mai bun - o prietenă mai tânără !
Pentru că încă este frig ... mami ne-a pregătit în această seară o supă minunată - avem de la surioara mea câteva minunate supe chinezeşti ... după ce am îngheţat pe afară cu activitatea legată de umplerea bidoanelor cu apă şi spargerea lemnelor, supa fierbinte a fost aşa de binevenită că am şi uitat să mai suflu şi am tuşit de atâta fierbinţeală câtă am trimis pe gât (devenind ca un dragon ce scoate flăcări !)... mami şi ticuţu au fost mai cumpătaţi la masă dar s-au amuzat de ceea ce am păţit eu ! 
Ascultăm ... - fie că vrem, fie că nu vrem - de la tv-ul lui ticuţu comentariul existent la lupta strânsă de pe terenul de tenis ...avem emoţii pentru Simona Halep !!! se aud acum în toată casa doar loviturile de mingie: poc-poc-poc-poc-poc-poc... a câştigat Simona !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

În casă ... este aproape bine cu caldura, mai trebuie să mai facem ceva timp focul ...  

Am preferat ... şi prefer momentele cu activităţi plăcute sufleţelului meu ... 

La rubrica''speranţe'' ... o includ şi pe aceasta: să trăiesc ziua când nu voi mai fi agresată de gesturi şi cuvinte urâte, oriunde m-aş afla !!! 

Aici o să postez ... un minunat film-video ce vorbeşte, prin intermediul dansului, despre speranţă - hope:

în prag de Crai Nou...

... suntem în prag de Crai Nou ( Lună Nouă... ) şi m-am gândit că sunt mai potrivite câteva minunate versuri postate de prietena mea, d-na Valentina ( Valentina Graur Lazarencu):

''De după geam răsună cornul lunii,
Vestind că noaptea, iarăşi, a venit,
O noapte de sfârşit al acţiunii,
Al unei zile, duse-n infinit.
      Închid răcoarea, o-nvelesc în storuri,
      Opresc lumina lunii şi de stea,
      Dar, nu mă pot dezbăiera de doruri,
      Ce mişună ca umbre-n prejma mea.
Eu le gonesc, le dau pe uşă-afară,
Dar ele-n amintirea mea se-opresc,
Sunt adunate toate grămăjoară,
Nu pot, cu ele, nici să aţipesc.
      Căci ele se-nvârt, în dans continuu,
      Pe-o muzică de Mozart cel etern,
      Intru şi eu în umbra-acestui geniu,
     Care-mi surâde-,n note,-n mod patern..''
(VALENTINA GRAUR LĂZĂRENCU,
'DANSUL UMBRELOR'')

şi un minunat menuet:

 

despre voinţă şi perseverenţă ...

... la televiziunea mea favorită, NHK TV, am aflat de emisiunea ''booked for japan'' (=rezervat pentru Japonia) ...
... aşa am aflat de Robert Campbell ... profesor la University of Tokyo ... 
... aşa am aflat şi de Genyu Sokyu, călugăr buddhist ...
... subiectul: Campbell a vizitat zona dorind să ne prezinte oameni care au hotărât să rămână în zona Fukushima după dezastrul din 2011 şi au depus şi depun eforturi pentru refacerea zonei ...
... câţiva oameni - printre care călugărul buddhist, un fermier, o doamnă de origine engleză,  etc - au căutat şi caută soluţii pentru a trăi în această zonă, pentru a reduce influenţa radiaţiilor ...
... călugărul Genyu Sokyu a publicat un jurnal în care şi-a prezentat viaţa de zi cu zi, în Fukushima, timp de 2 ani după dezastru ...
... Genyu Sokyu spune că singura speranţă este rugăciunea ... să găseşti rezistenţă prin rugăciune pentru a atrage puterea de a avansa ...
... Campbell a vizitat templul buddhist, mai mulţi alţi rezidenţi din Fukushima ...
... toată emisiunea vorbeşte despre efortul de restaurare a zonei, despre viitorul Japoniei ... 
... voinţă şi perseverenţă !