...între strămoşi...

... o altă poezie (tot publicată fără a fi scris autorul!), deosebită, am găsit în manualul de şcoală al mămicuţei mele (dinainte de... 1944):
         ''Copiii mei, copiii mei,
           Când treceţi seara la culcare
           Şi candelele'n tremurare
           Vă ning pe creştete văpaia,
           Rugaţi-vă şi pentru cei
           Care-au căzut la Turtucaia!           
                   Căci numai viscolul în munţi
                   Şi numai vulturii pe creste 
                   Şi Feţi-Frumoşii din poveste
                   Şi smeii codrilor cărunţi
                   Şi'ntinsul mării spumegat
                   Ca dânşii de-or mai fi luptat.
           Şi creşteţi mari şi-aprinşi de dor
           Ca ei, de cerurile-albastre,
           De raiul sfânt al ţării noastre,
           De taina mândră-a doinelor,
           De culmi, de codrii şi de vii,
           De lunci, de crânguri şi câmpii.
                   Şi, când veţi trece viforoşi
                   Cu braţ de fier şi ochi de pară,
                   În groaznic tunet de fanfară,
                   Să-i număraţi între strămoşi,
                   Ce-au scris al Patriei hrisov
                   La Rahova şi la Neajlov...''