jurnalul (121)

Astăzi (data/ora)... vineri 30 octombrie, orele 18.49
Zi după zi ...  şi s-a dus aproape luna octombrie !!!  

M-am gândit ... mult dacă să scriu astă-seară sau să las pe mâine ! săptămâna aceasta am acumulat destulă oboseală ...       

Am învăţat ...  că obosită sau nu - trebuie să-mi fac datoria ! şi scrierea pe blog a devenit pentru mine o obligaţie asumată ! şi ''jurnalul'' face parte deja din viaţa mea !!!

Recunosc ... că este greu să fii intelectuală - adică măcar să scriu - când toată ziua te ocupi cu munca fizică!!! 

În bucătărie ... focul trosneşte la lemne de zor, ştirile de la tv-ul mic mă informează despre ce s-a mai întâmplat azi - şi se întâmplă zi de zi multe -, scriu pe blog şi mai discut din când în când cu mami şi cu ticu, aflaţi în camera alăturată urmărind alte canale tv !!!   
Sunt îmbrăcată ... în pantalon negru, gros; o bluză albastră, cu mânecă scurtă; flanel gros, albastru cu dungi; şosete negre ...
Bodyguarzii ...  au adormit deja ! azi şi mai ales astă seară, Leuţu şi Puiu au fost cam pofticioşi şi cu poftă mare de mâncare... astă-seară Leu nu mai voia să tacă - susţinea că îi este tare foame şi era supărat că mami nu îl înţelege şi nu lasă munca în grădină - ardea ierburi uscate - ca să îi aducă iar mâncare !!! şi doar ce mâncaseră biscuiţii de la ora 16.00, ca de obicei !!!  
Nu mai ştiu ... la ce să mai mă aştept mâine ! dimineaţa este brumă, între 11.00-15.00 este potrivit de cald iar seara începe treptat răcoarea ...  

Am spart ... şi săpat toată săptămâna ... o zi sparg dimineaţa la buturugi şi aşez lemnele în atelier, după amiaza sap în grădină la cazma ! apoi a doua zi încep dimineaţa săpatul şi mai sparg seara puţine buturugi ! cam obosesc ! pământul este umed, greu de întors ... sunt unele buturugi cam greu de spart ... asta este ! azi, aşa ca pe o joacă, am etichetat câţiva săcuţi cu plante medicinale pentru că mami nu mai ştia ce conţin ...      

Am terminat ... cu bine şi ziua de azi ! mulţumim Bunului Dumnezeu !  

Spaţiul grădinilor ... este dezolant de golit .... doar pomii şi câteva viţe-de-vie stau în grădină şi mai salvează aspectul !!! 
Aş prefera ... să locuiesc undeva unde să fie cald tot timpul !

Nu mai îmi planific pentru sfârșitul săptămânii ... multe dar ştiu sigur că mai am de realizat multe ...
M-am gândit ce să postez acum ...  ceva şi frumos şi util - şi eu folosesc mult reiki pentru revigorarea organismului - :

înfrăţirea ...

... aşa cum îmi place, la NHK TV am aflat de o ştire-film video, ''Friends reunited'' (http://www3.nhk.or.jp/nhkworld/english/news/ ),referitoare la o înfrăţire interesantă între oraşul Otama (https://en.wikipedia.org/wiki/%25C5%258Ctama,_Fukushima ) şi Machu Picchu (https://fr.wikipedia.org/wiki/Machu_Picchu ) !!!
... până în prezent Machu Picchu a primit multe solicitări de înfrăţire dar nu le-a onorat pentru că nu avea nici o legătură...
... ceremonia de acum are o povestire frumoasă la bază: Yokichi Nouchi, un japonez născut în orăşelul Otama, a emigrat în Peru în 1917; aici a lucrat ca angajat la căile ferate participând la instalarea unei legături moderne cu Machu Picchu ; de asemenea Nouchi a construit o instalaţie de apă şi un hotel - participând la dezvoltarea turismului în zonă...
... din lipsă de fonduri, de abia acum s-a reuşit înfrăţirea celor două oraşe Otama şi Machu Picchu ...
... Cesar Yoshiro Nouchi, moştenitorul de la Machu Picchu Nouchi, a contribuit la realizarea acestei propuneri, realizând o vizită în Machu Pichu în 2012...
... primarul din Matchu Picchu şi primarul din Otama, plus delegaţii din cele 2 zone - printre care s-a aflat şi Cesar Yoshiro Nouchi - s-au întâlnit acum în 27 octombrie 2015, în amintirea japonezului ce a realizat atâtea pentru peruani !!!
... din filmuleţul prezentat de NHK TV, i-am văzut pe cei doi primari, îmbrăcaţi în costumaţia populară specifică fiecărei ţări, cum s-au întâlnit împreună cu ceilalţi delegaţi, sus pe platoul de la Machu Picchu şi au semnat documentul de înfrăţire ...
... prietenia nu ţine seama de distanţe !!! 

luna ... prietena mea

... caut şi citesc cu multă plăcere poezii !
... acum câteva minute am descoperit o altă minunată poezie, la Alexutza (Alexutza Oana-alice ):

''Dragă lună, te salut!

 Căci nu te-am văzut de mult!
 Să şti că mult mi-ai lipsit;
 dar la tine...m-am gândit!

         Fac cum fac şi tot ajung,
         Să mă gândesc şi să plâng,
         Gândindu-mă la tot ce-a fost,
         Chiar dacă nu mai are rost.

 Să şti prietena mea dragă,
 Cã Luceafărului îi sunt dragă,
 Dar tu nu te-ai supăra;
 căci eşti prietena mea.''

                      (CĂLIN OANA.ALEXANDRA,

                                  '' Bună seara dragă lună !'')

mângâiate de razele soarelui ...

... acum câteva zile nu cred că aş fi visat că vor veni iar zile însorite !
... azi am fost în grădina mică din faţa casei şi în grădina mare - scăldate de razele soarelui plăcut - şi am încercat să păstrez aceste minunate momente:

of ! tu dor ...

... repostez o minunată poezie dedicată dorului de către prietena mea, dna Maria (Calinescu Maria ):

''Of! Tu, dor… ucigător
Ești ca râul… curgător.
Te strecori, când, n-ai ce face,
Şi, nu vrei să îmi dai pace.
      Te cobori din ceţi de munte,
      Ca oiţele cornute,
      Când se-ntorc, iar, la iernat,
      Tu, îmi eşti de… neiertat,
Sau, îmi vii pe-aripi de vânt,
Mi te-aşterni uşor pe…gând,
Te prelingi, curgând ca mirul,
Ce umple în vis, clondirul.

       Of! Dor, ce-ai zidit în mine,
       Frumuseţi cu porţi divine,
       Tu, îmi dai vieţii culoare,
       Pentru toamne viitoare.
Tu, mi-aprinzi, sfinţind apusuri
Și, în curcubeie-mi susuri,
Îmi pictezi legenda vieţii,
Pe obrazul dimineţii,
       Şi păşeşti tiptil prin frunze,
       Îmi laşi gustul tău pe buze,
       Ca fir alb dintr-o cascadă,
       Nu vrei, nimeni, să te vadă.
Te-ai născut să fii tăcutul,
Ce-mi păstrează viu trecutul,
Şi, în suflet mi-ai rămas,
De, te strig, tu, nu ai glas.
       Nu are cin’ să te-audă,
       Toamna-i rece şi e udă,
       Dar, te voi păstra mereu,
       Faci parte din “ce sunt eu”.''
(Maria Călinescu,
 ''Of! Tu, dor'')