la aniversare ...

... îmi place atât de mult poezia ... citită de mine dar, în special, recitată de actori talentaţi ... am multe discuri (în stilul vechi, pentru pick-up), am înregistrări video ...
... azi (cât a mai rămas din această zi - pentru că este târziu!) este ziua aniversară a unui mare actor: ION CARAMITRU: LA MULŢI ANI! 
... mi-a plăcut şi îmi place cum recită!
... am găsit un video cu ION CARAMITRU ce recită versuri scrise de marele MARIN SORESCU - câteva frumoase poezii şi care mie îmi aduc aminte de perioada tinereţii mele când versurile acestea aveau un alt sens, vorbeau despre o altă lume ... nici mai bună, nici mai rea - ci total diferită! cu multă asuprire dar care crea valori!
... în amintirea acelor timpuri, includ aici un video cu aceast recitare a marelui ION CARAMITRU:

...in amintirea Laurei ...

... nici nu mi-am dat seama cum a zburat timpul ...
... au trecut anii ... 2006-2013 ...
... 9 martie!
... un prenume frumos, Laura ...
... o voce deosebita, atat de puternica, atat de plina de viata, inconfundabila!!!
... mi-a placut atat de mult! chiar daca au trecut ani, o voce ca a ei nu a mai aparut! si nu cred ca va mai apare!
... o ascult cu atata drag! parca este tot printre noi!

  
... Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

...despre sarbatoarea papusilor ...

... pentru toate fetitele japoneze, azi, este o sarbatoare placuta ...
... nu am avut ocazia de a cunoaste o fetita japoneza, ca sa vorbesc cu ea, sa imi vorbeasca si sa descopar cate stari sufletesti de copila avem in comun!
... am avut ocazia sa vorbesc despre jocurile copilariei cu cumnatul meu, franco-italian (adica cu origini italiene dar nascut in Franta) si, foarte simpatic, am descoperit ca jocurile din copilarie se intalnesc la fel, fie pe plaiurile tarii mele, fie departe la mii de km ... interesant, nu?
... poate ca as descoperi si cu micuta japoneza jocuri comune - daca as avea ocazia de a comunica!
... sigur, in comun, am avea  ... joaca cu papusi!!!
... acum, ca sa fiu sincera, chiar si micuta japoneza, este pentru mine, o papusa!!! atat de dragalasa este!
... am cautat pe internet fotografii de fetite japoneze - va redau una mai jos - tocmai ca sa vedeti de ce le consider ca sunt ca niste ... papusi, atat de mult imi plac!

... iar acum am sa va prezint si o fotografie cu o papusa japoneza (aleasa din multele papusi japoneze existente):

... asa-i ca nu stii care este adevarata papusa?!
... am vazut ca, pentru aceasta zi, exista un ritual ce include cred ca mai multe evenimente, dar mie mi-a ramas in minte raftul cu multe etaje, plin de papusi frumoase, fiecare avand o semnificatie stabilita clar!
... acum chiar nu stiu, chiar toate fetitele japoneze au posibilitatea (materiala din partea parintilor!) de a avea raftul plin cu toate papusile stabilite?! mi-ar placea sa stiu ca toate micutele japoneze se pot bucura asa cum trebuie, in lumea lor frumoasa a copilariei lor, de joaca cu papusi multe si frumoase! caci jucandu-se frumos acum cat sunt mici, vor avea si un viitor mai frumos construit in mintea lor!
... pentru ca mie mi-au placut mult papusile dar in copilarie, fiind saraca, nu am avut asa de multe si frumoase, am ramas o vesnica indragostita de papusi ... si acum raman uimita si m-as juca cu papusile pe care le descopar prin magazine sau pe internet, tv...
... daca ar fi sa pot realiza aceasta, mi-as creea o camera cu papusi din toate zonele geografice ale lumii, o camera unde sa impletesc traditiile si cultura fiecarei regiuni de pe glob - cu placerea copilului din mine - pentru a ma juca asa cum nu am reusit cand trebuia!

serbări şi sărbători ... în Japonia

... am lecturi variate ... caut de multe ori diverse tematici pentru a-mi completa "foamea" de cunoştinţe ... pentru că descopăr colţişoare, în memoria mea - goale sau cu puţine sau insuficient fundamentate noţiunile - ... am pornit de zilele sărbătorite în Japonia încercând să înţeleg şi înţeleg şi mai multe despre specificul "ţării de unde răsare soarele", şi am văzut că au multe sărbători, tradiţionale şi naţionale...
... ca sărbători naţionale au multe zile: ziua majoratului, ziua copilului, ziua respectului faţă de cei în vârstă, ziua fondării naţiunii, ziua Showa, ziua Constituţiei, ziua mării, ziua educaţiei fizice, ziua culturii, ziua recunostinţei muncii, ziua de naştere a Împăratului ...
... fiecare religie, budhistă sau shintoistă, cu sărbătoarea zeilor locali ... cu flori, lampioane ... şi ... templul în miniatură, purtat de tineri şi mai în vârstă, cu costumaţia adecvată ... şi mulţi privitori, însoţitori ai pelerinajului, turişti ...
... printre sărbătorile naţionale, o zi specială este cea pentru privirea/admirarea florilor de cireş ...
... am avut ocazia să vizionez un film special, privind modul de organizare şi desfăşurarea propriu-zisă a festivalului închinat focului ... (ceva incredibil pentru un european, zic eu!!!)...
... ştiu că mai sunt multe serbări mai mici dar la fel de importante pentru fiecare japonez: ziua fetiţei (cu multe păpuşi), ziua băiatului (cu multe zmee) ...
... o sărbătoare mai nouă, comercială (ca şi pe la noi, de altfel!), este Barentain Dee (Valentine's Day transformată în stilul japonez ... fetele dăruiesc cadouri, din ciocolată, băieţilor!) ...
... citesc pe diferite bloguri, recitesc (a nu ştiu câta oară!) o carte care mi-e mi-a plăcut cândva ("Ogio-san" de Ioan Timuş, ediţia a III-a, publicată în 1938), cu o viaţă trăită în Japonia acelor timpuri de către un român ...
... am găsit lucruri interesante ... care mă fac să gândesc mult la sensul cuvintelor ...şi să nu fiu superficială în afirmaţii ...
... aşa am descoperit pe un blog despre Japonia, o frază (interesantă, zic eu!): "... întregul scop al vieţii - să ne înfruntăm problemele, să învăţăm din ele, să ne adaptăm şi să le rezolvăm în timp ... modul în care devenim persoanele care suntem ..."
... şi automat mi se schimbă direcţia de început al paginii (postării actuale) ...
... încerc să scriu şi să înţeleg viaţa socială din Japonia, să scriu despre valorile preţuite în această ţară ... şi să înţeleg cum se leagă toate (istoria ţării, modul de formare a stilului de viaţă, viaţa actuală) ... şi să înţeleg de ce, în continuare, multe state se întreabă: " de ce ei pot ?..."   
... după dezastrul din 2011, lumea (printre care, şi eu - ca o minuscula "insectă"!)  a privit uimită la fenomenul japonez şi şi-a adus aminte despre cum acest popor s-a adaptat generaţii după generaţii la   o viaţă plină de surprize neplăcute - întâmplări peste puterile omeneşti de a fi anticipate; cum au fost calmi şi şi-au reînnodat viaţa cu cei care au rămas, remediind ce se poate remedia, reconstruind treptat ceea ce trebuie, neuitându-i pe cei dispăruţi - comemorări cu multă emoţie şi lacrimi ...
...istoria poporului japonez, ca a multor popoare de pe glob, nu a fost uşoară dar ... drumul (destinul) lor prin viaţa pământeană a fost şi este, încă, aparte !
... orice sector al vieţii japoneze are ceva deosebit ... multe au fost preluate de la vecini (civilizaţii învecinate) sau de mai departe ... dar asimilând ...şi ceea ce a rezultat a fost ceva superior şi aparte, dezvoltând o cultură distinctă!
... mă întorc iar la: emoţie, intelect, parte fizică, social şi spirit ... la tot ce contribuie la bunăstare şi echilibru, stil de viaţă: lucru, recreere, distracţie, comunicare, relaţionare, cunoaştere, consum, alimentaţie, ecologie ...
... trecutul şi prezentul se împletesc ... 
... că mai peste tot există şi abateri, "uscături", dar proporţia nu este îngrijorătoare (am înţeles eu!)...
... există un cod al etichetei care guvernează comportamentul social (pentru a reduce numărul relaţiilor sociale nesigure şi imprevizibile) punând accentul pe ierarhie şi pe "un mod" anume de a face lucrurile (respectul faţă de reguli - pentru celelalte persoane şi faţă de sine), chiar şi limba japoneza reflectând structura ierarhică, verticală, a societăţii japoneze ...