jurnalul (164)

Azi ... 02.09.2016, ora 22.44
A sosit ... şi luna septembrie ! doar rostesc numele lunii şi în minte îmi vine rapid minunata melodie: 

... '' try to remember...'' 
... doar că pe la mine este atât de cald...

Am învăţat multe … în viaţă dar nu cred că ceea ar fi dorit cu adevărat sufleţelul meu...
Azi m-am gândit … la ceea ce am auzit în emisiunea ''Te vreau lângă mine'' şi mi-am pus întrebarea: pentru a-mi îndeplini dorinţa de a fi în arhipelagul nipon, eu aş fi reuşit să urmez cursuri în Japonia, în limba japoneză, să stăpânesc multe limbi străine şi apoi să fiu anagajata unei companii japoneze?! poate că ''da'' dacă aş fi avut mintea ce-o am acum şi m-aş fi născut în altă epocă, nu în cea comunistă... 

Recunosc ... că uneori - acum foarte mulţi ani când încă nu mă maturizasem - mai visam să mă nasc într-o familie mare, bogată şi să am o imensă bibliotecă (din aceea cu scară ce se plimbă dintr-o parte în alta a rândurilor de cărţi)...

Bucătăria ... rămâne singură seara târziu (pe la ora 21-22)... doar eu ce îi mai tulbur liniştea... ba cu leptopul, ba cu tv-ul...   

Zilnic sunt îmbrăcată ... în două variante: 
- ziua: pantaloni scurţi, tricou cu breteluţe subţiri (spatele este cel mai bronzat!), şosete (apropo, m-am bronzat cu şosete, nostim!) - totul asortat cu bidoanele goale sau pline...;
- noaptea: pantaloni de pijama, lungi: tricou...
... ca să fiu în ton cu emisiunea ''Bravo, ai stil'' - deşi mi-ar fi greu să mă prezint în faţa membrilor juriului -, mi-aş acorda, singură, o steluţă şi mi-aş zice:''Bravo, am stil !'' 

Citesc ... din notiţele caietelor mele, uneori, când nu sunt ''lată'' de obosită... pentru o carte adevărată, sunt prea obosită ca să mai mă pot concentra !

Aştept ... o veste bună, de departe... 

Cam ce fac eu într-o zi obişnuită de caniculă ? mă trezesc, cam târziu, pe la ora 8.30;  mă rog; pregătesc ceaiul pentru ticuţu; pregătesc ceaiul - mai mult pentru mine; fac ordine prin casă; luăm micul dejun eu cu mami (ticuţu doarme până mai târziu adesea încercând să ''sară'' peste o masă, ca măsură de slăbire plus km din timpul zilei); fac curăţenie pe terasă (bodyguarzii mai fac deranj în desfăşurarea turei de noapte); plec la câteva cumpărături la magazin la o prietenă, adesea eu şi uneori mami; umplu cu apă bidon după bidon şi le depozitez pe terasă (pentru o zi: vreo 50-54 bidoane de 6 litri fiecare...); câte o altă activitate, urgenţa zilei, stabilită de mami sau alte urgenţe (cum ar fi: spălat rufe; distrus omizi ce vin de la vecini...); urmează masa de prânz cu toţii; prepar eu sau mami masa pentru bodyguarzi; urmează pauza zilei (ce coincide cu căldura toridă) sub forma tolănitului în fotoliu, la tv urmărind emisiunea ''Te vreau lângă mine'' şi, mai adesea, moţăind; urmează prepararea momentului aşteptat de toţi ai casei: pepene verde sau îngheţată sau ciocolată caldă; apoi transport bidoanele cu apă în grădina mare, repartizând în fiecare sector numărul stabilit de bidoane (îl ştiu pe fiecare locatar al grădinilor şi cam câtă apă le repartizez); urmează pauza de cafea, cu mami, la umbra alunului cel darnic, asediate de bodyguarzi pentru biscuiţi şi seminţe de floarea soarelui, prăjite; încep udarea plantelor şi pomilor; scot apa din canalizarea bucătăriei; mă spăl; apoi la masă !!! urmează program liber pentru fiecare... doar eu mai am, periodic, aprovizionarea lui ticuţu cu apa de băut, până pe la ora 24... pe la ora 01-02, după câteva încercări de  a vizualiza un film (uneori bun) şi multe momente delicioase de somn, mă duc şi eu în pătuţul meu încercând şi să mă rog înainte de a adormi ''buştean''...             

În casă ... este linişte, de obicei... doar între anumite ore, sonorul la tv este mai tare, în special la emisiunile de muzică populară şi la ''Te vreau lângă mine'' !  

O preferinţă ... mai nouă este somnul cel dulce când mă relaxez în fotoliul din bucătărie... 

Nu prea îmi fac planuri pentru sfârşitul săptămânii ... oricum o să fie activitate din plin, ca de obicei...  

Pentru final:  o minunată demonstraţie japoneză - ce încununează efortul depus pentru a fi performant: 

consideraţia...

... dintr-o lectură atât de îndepărtată în timp:
''... Toate instituţiile noastre, religia, căsătoria, tratatele, legea, şi tot restul, sunt simple forme de consideraţie faţă de alţii, necesare ca să-ţi asigure consideraţie faţă de tine însuţi. Fără de ele, am fi o societate de bandiţi nevolnici în maşini, şi de vagabonzi de stradă, robi ai unei minorităţi de superescroci. Aşadar, nu poţi nega consideraţia datorată altora, fără să faci din tine însuţi un imbecil şi fără să-ţi zădărniceşti propriile şanse de plăcere.''
                       (John Galsworthy, ''Sfârşit de capitol'')

Te port în mine...

... am început deci, cu multă emoţie, să transcriu aici din poeziile scrise de Zorica Laţcu - Maica Teodosia (http://www.fericiticeiprigoniti.net/teodosia-latcu )...
... prima poezie, ce mi-a plăcut atât de mult, a fost aceasta:
          ''Te port în suflet, ca pe-un vas de preţ,
            Ca pe-o comoară-nchisă cu peceţi
            Te port în trup, în sânii albi şi grei,
            Cum poartă rodia sămânţa ei.
            Te port în minte, ca pe-un imn sfinţit,
            Un cântec vechi, cu crai din Răsărit.
            Şi port la gât, nepreţuit şirag,
            Strânsoarea caldă a braţului tău drag.
            Te port în mine, tainic, ca pe-un vis,
            În cer înalt din noapte te-am închis.
            Te port, lumină rumenă de zori,
            Cum poartă florile, mireasma lor.
            Te port pe buze, ca pe-un fagur plin, 
            O poamă aurită de smochin.
            Te port în braţe, horbote subţiri,
            Mănunchi legat cu grijă, fir cu fir
            Cum poartă rodul floare de cais,
            Adânc te port în trupul meu şi-n vis.''
                          (Zorica Laţcu, ''Te port în mine'')  

Zorica...

... mai reuşesc uneori să frunzăresc paginile caietelor în care, de-a lungul anilor, am rescris pasaje din lecturile preferate iar uneori articole întregi, poezii...
... cândva când am descoperit lectura ce o prezenta pe cea care a fost Zorica Laţcu, am fost atât de emoţionată încât am transcris, într-unul din caietele mele, multe pagini despre viaţa sa şi unele din poeziile atât de frumos scrise...
... acum am căutat pe internet ca să găsesc tot ceea ce s-a scris despre această personalitate a timpurilor ce s-au dus dar care, deşi atât de talentată, a fost atât de modestă: Zorica Laţcu devenită apoi Maica Teodosia ! pe internet, se găsesc multe adrese cu date despre viaţa sa, cum ar fi adresa: 
http://www.fericiticeiprigoniti.net/teodosia-latcu
... am găsit pe internet şi o adresă ce a transcris din versurile ei minunate: 
http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/latcu.php
... unele din aceste versuri transcrise de mine în caiet, le-am regăsit în pagina de versuri de pe internet şi m-am bucurat că nu s-au pierdut şi pot fi citite de iubitorii de poezie !
... dar am descoperit în transcrierile din caieţelul meu câteva poezii, scrise de Zorica Laţcu, pe care nu le-am regăsit publicate pe pagina de internet şi am să încerc, cu mult drag, să le transcriu...