iarna lui Puiu...

... iarna a fost lungă, frig destul... uneori am avut zăpadă multă, în special în două mari "runde", din care una în luna martie !
... rămaşi fără Leuțu (prima iarnă fără el, sărăcuțul...), ne-am gândit să-l apropiem mai mult pe Puiu de noi, să nu stea singur ore în şir, în căsuța lui (de altfel avea de toate acolo...) când noi vom sta în casă pe timpul frigului...
... aşadar Puiu a petrecut iarna împreună cu noi, la căldurică...
... ziua lui s-a împărțit în: foarte mult somn fie pe jos prin casă, fie în "zona" lui (i-am cedat fotoliul din bucătărie - ca să nu ne încurce în treburile noastre...); mai ales căutare de mâncare şi rar, câte o 'vizită' pe-afară... cu binecunoscutul lătrat foarte scurt ne-anunța că a terminat 'vizita'...
... a fost şi este atent la tot ce se întâmplă prin casă ! are tabieturile lui de care trebuie să ținem seama... mai ales cănd mănâncă (stăm departe de nărodel şi nu ne uităm cum mănâncă...)... când nu e acord cu ceva, ne-anunță prin un scurt: mrrr... şi ținem seama pentru că ne poate "capsa" 🐶!
... dar este atât de doritor de afecțiunea noastră şi, la schimb, ne înveselește şi el pe noi toți !  
... într-o seară, se oprise apa de ceva timp şi, la un moment dat, de pe țeava de apă s-a auzit zgomot... Puiu a fost prezent imediat lângă țevi pentru a prinde 'duşmanul' ce încerca să intre în casă... de-abia am reuşit să-l liniștesc și să îl conving că a fost semnalul dat de apa ce venea pe țeavă...
... Puiu, apărătorul nostru 🐕 !!!

... ce bine că începe anotimpul care ne va aduce razele calde ale soarelui... iată că şi plimbările lui Puiu prin grădină au început să fie mai lungi... dar merge lăsându-se de pe un picior pe altul, tacticos, ca un moşnegel -- s-a îngrăşat ceva... azi a făcut prima oră de plajă... dar de dormit, doarme tot în casă - doar e patul lui deocamdată, nu-i aşa ?!