Când eram mică, în Craiova, cea mai plăcută distracţie era să mergem la plimbare, micuţa şi cu mine, spre grădina botanică, unde pe o stradă apropiată, era un mic chioşc cu o tarabă pe care se găseau tot felul de bunătăţi ...! La turcu! Şi puteam să mânânc (de acolo îmi cumpăra micuţa mea) o specialitate turcească, sub forma unui baton scurt, colorat în roşu la exterior şi în interior alb, cu o compozitie potrivit de moale şi potrivit de dulce!!!
Totul a rămas o amintire frumoasă...Oraşul s-a schimbat treptat, multe case au fost demolate pentru a se lărgi strada... Şi aşa a dispărut şi chioşcul turcului... O fi fost oare turc?!...
Mai mare, în lecturile mele, am descoperit o reţetă pe care din curiozitate am experimentat-o şi am descoperit, cu multă bucurie, că era ceea ce bănuisem: specialitatea pe care o mâncam, cu multă plăcere, când eram mică, de la chioşcul turcului...Acum nu mai era acelaşi lucru, eram mare, se dusese dulceaţa copilăriei când toate parcă erau mai bune şi mai frumoase...dar am fost tare mulţumită că am putut regusta ceva ...
Ingrediente: 4 linguri ulei, 4 linguri făină, sirop (2 pahare apă, 1 pahar zahăr, zahar vanilat/ vanilie, zahăr după gust, scorţişoară).
Mod de preparare:
Se înfiebântă uleiul şi în el se rumeneşte făina, ca pentru rântaş. Când făina este bine rumenită, se toarnă siropul (2 pahare de sirop) şi "parfumăm" cu zahărul vanilat/vanilia. Se amestecă bine totul, până se îngroaşă compoziţia.
Se ia, cu o lingură, bucăţi din compoziţie, de mărimea unui ou, se aşează pe platou. Se presară pe deasupra cu zahăr amestecat cu scorţişoară!
Aţi gustat vreodată halvaua turcească? Este o experienţă tare plăcută!
am gustat! aveam si noi in oras un turc care avea halva facuta in casa, si vindea si cafea la nisip... de cate ori trec prin acel loc, il vad cu ochii mintii cum statea cu ligheanul de nisip fierbine la poarta!
RăspundețiȘtergeremulţumesc frumos pentru vizită !
Ștergerece frumos ! amintiri plăcute, bine întipărite în memorie !
pupic !