din scrierile lui Mark Twain ...

...''Cand privesc inapoi, Gradina imi pare un vis. A fost frumoasa, neasemuit de frumoasa, incantator de frumoasa. Acum am pierdut-o si n-o s-o mai vad niciodata.
    Am pierdut Gradina dar l-am gasit pe el si sunt multumita. Ma iubeste cat poate, iar eu il iubesc cu toata forta firii mele pline de pasiune ceea ce, cred eu, este normal pentru sexul caruia ii apartin. Daca ma intreb de ce-l iubesc, descopar ca nu stiu si, de fapt, nici nu prea ma sinchisesc sa aflu. 
Cred  mai degraba ca genul asta de dragoste nu e un produs al rationamentelor si statisticilor, cum ar fi dragostea unora pentru reptile sau alte animale. Cred ca trebuie sa fie cam asa: Iubesc anumite pasari pentru cantul lor. Nu, nici gand. Cu cat canta mai mult, cu atat mai putin ma impac cu asta. Si totusi il rog sa cante fiindca vreau sa invat sa-mi placa tot ce-l intereseaza pe el. Sunt sigura c-o sa invat pentru ca, daca la-nceput nu puteam sa suport, acum pot. Cand canta el, se acreste laptele. Dar nu-i nimic, o sa ma obisnuiesc cu laptele acru.
    Nu pentru agerimea mintii il iubesc. Nu, nici gand. Nu-i el de vina pentru agerimea asta - atata cata este - fiindca nu si-a facut-o singur. E-asa cum l-a lasat Dumnezeu dar nici nu trebuie mai mult. Intentia a fost buna, sunt sigura. Mintea o sa i se deschida cu timpul, chiar daca nu dintr-o data. Si apoi nu-i nici o graba: e destul de bun asa cum e. 
    Nu pentru purtarea lui tandra si atenta sau pentru delicatete il iubesc. Nu. Are lipsuri din punctul asta de vedere dar e destul de bun si-asa si se face tot mai bun pe zi ce trece.
    Nu pentru harnicia lui il iubesc. Nu, nici gand. Stiu ca o are si nu-nteleg de ce-o ascunde de mine. Asta-i singura mea mahnire. Altfel, e sincer si deschis, acum. Sunt sigura ca nu-mi ascunde nimic altceva. Doar asta. Ma doare sa stiu ca are secrete fata de mine si uneori gandul asta nu ma lasa sa dorm. Am sa mi-l izgonesc din minte. N-o sa-mi mai tulbure fericirea care altminteri mai are un pic si da pe dinafara.  
    Nu pentru invatatura lui il iubesc. Nu, nici gand. A invatat singur si stie o multime de lucruri. Partea proasta e ca lucrurile cu pricina nu sunt cum le stie el.
    Nu pentru cavalerism il iubesc. Nu, nici gand. M-a parat dar nu-l invinuiesc. Cred ca asta-i o particularitate a sexului sau si nu l-a lasat el. Sigur ca eu nu l-as fi parat niciodata, mai curand as fi murit. Dar si asta-i o particularitate de sex, asa ca nu pot sa ma laud fiindca nu eu l-am facut.
    Atunci pentru ce il iubesc? Pur si simplu, pentru ca e barbat. Asa cred.
    Are un fond bun si pentru asta-l iubesc dar l-as iubi si fara. Daca m-ar bate sau mi-ar arunca vorbe de ocara, l-as iubi mai departe. Sunt sigura. E-o chestiune de sex. Asa cred.
    E puternic si chipes, pentru asta. Il admir si-s mandra de el dar l-as iubi si daca n-ar avea nici una din calitatile astea. Daca ar fi urat, tot l-as iubi. Si daca ar fi o starpitura, l-as iubi. As munci pentru el ca o sclava, m-as ruga pentru el si as veghea langa patul lui, pana cand mi-as da ultima suflare.
    Da, cred ca-l iubesc pur si simplu, pentru ca-i al meu si pentru ca-i barbat. Banuiesc ca n-am nici un alt motiv. Cred prin urmare ca-i asa cum am spus la-nceput: genul asta de dragoste nu e un produs al rationamentelor si statisticilor. Ea vine nu se stie de unde si nu se poate explica. Nici nu-i nevoie.
    Asa gandesc eu. Dar sunt numai o fetiscana, prima care a stat sa studieze aceasta problema si,     s-ar putea, in ignoranta si lipsa mea de experienta, sa n-o fi inteles bine.   
       PATRUZECI DE ANI MAI TARZIU
    Ruga mea , dorinta mea fierbinte e sa trecem impreuna peste pragul acestei vieti. E o dorinta ce
n-o sa piara niciodata de pe pamant. O sa salasluisca in sufletul fiecarei sotii care iubeste, pana la sfarsitul timpurilor. Si o sa poarte numele meu.
    Dar daca trebuie ca unul din noi s aplece mai intai, ruga-mi este sa fiu eu aceea. El e puternic, eu sunt slaba. Eu nu-i sunt atat de necesara pe cat imi este el mie. Fara el, viata n-ar mai fi viata. Cum as putea indura?
    Ruga asta e si ea nemuritoare si o sa dainuie cat o sa dainuie stirpea mea. Sunt prima sotie, si in ultima sotie o sa ma repet.
       LA MORMANTUL EVEI
    Adam: Unde era ea, acolo era Raiul.''
                            -''Jurnalul lui Adam si al Evei''