jurnalul (234)

Astăzi ... vineri 26 ianuarie, orele 21.36

Am ... ajuns la ora serii când am terminat activitatea zilei de joi, îmi pregătesc mai din timp pagina de ''jurnal'' şi ascult la tv-ul lui ticuţu... la debutul emisiunii de la ''Jocuri de putere''-RealitateaTv, am râs - până m-am înecat aproape de râs şi am tuşit ceva până m-am liniştit privind filmuleţul-parodie... continui să scriu şi astă seară - vineri - pentru a completa pagina de ''jurnal''...  

Gândurile ... mi se duc la perioada când, tare tânără, mi-aş fi dorit o altă ordine în viaţă: să am banii de pensie la tinereţe şi să pot călători prin lume (să descopăr tot ceea ce mi-ar fi plăcut...) şi să muncesc la bătrâneţe (când nu voi mai avea ce descoperi prin lume)...

Am reuşit ... să mă detaşez de tot ce a însemnat viaţa mea dinainte de acum 4 ani ! m-am ''rupt'' de tot şi de toate - restart ! cercul meu de zi de zi, este gospodăria, casa: de la prima oră a zilei până a doua zi dimineaţa...  

Recunosc ... că sunt tipicară, zic eu că în sensul bun !
Bucătăria ... a fost ''ocupată'' de mine toată săptămâna: preparat focul (dimineaţa şi seara), pregătit micul dejun, pregătit mâncarea zilei... pentru că îi place să se plimbe mult şi nu prea are pe unde, pe mami am responsabilizat-o cu cumpărăturile la magazin, cu lista de necesităţi şi căruciorul (de cumpărături) ! Puiu intră în panică şi o aşteaptă îngrijorat, iese împreună cu mine s-o întâmpinăm şi să o ajutăm la descărcat cumpărăturile, el mirosind totul (trebuie să ştie tot !)...
Sunt ... în bluza de pijama, ciorapii lungi şi groşi... stau în pătuţul meu, cu picioarele goale, în faţa leptopului... scriu - după ce am terminat focul de încălzit noaptea ! - încercând să finalizez pagina de ''jurnal'' ! 
Puiu ... a avut şi el program special: aproape la o jumătate de oră, a ieşit afară ca să vadă ce fac eu lângă atelier, m-a pupat, a mirosit toţi pomişorii parcă numărându-i... venea împreună cu mami, ce îmi aducea cafeluţă (nu mai ştiu câte rânduri de cafeluţe !), apoi pleca iar în casă tot cu mami, mai dormea puţin, apoi iar pe la mine... 
Weekendul ... acesta va fi cald - atât cât s-o putea ! bine ar fi să nu plouă - să pot termina şi eu activitatea de la atelierul lui ticuţu...

Pe lângă munca ... obişnuită, am primit un ajutor neaşteptat: fiind vremea frumoasă, vecinul - de la a doua casă de lângă noi - a tăiat pomii (cred că s-a supărat pe ei...) şi i-a dat afară din curte - şi, întrebat, ne-a spus că ni-i dă nouă... deci, brusc, exact ca 2 furnicuţe (aproape termite...) am transportat totul în curtea noastră (dar au rămas nedepozitaţi) şi a doua zi a nins... la două zile după această activitate, după amiază, vecinul de lângă noi, m-a chemat la o discuţie, la gard şi m-a anunţat că, dacă vrem, pot să merg în curtea lui, să arunc peste gardul nostru pomii pe care i-a tăiat şi el...şi iarăşi am zis:''action !'' (ca şi cum am avea un buton de activare...)... am reuşit, înainte de înserare, să arunc peste gard toţi pomii tăiaţi (trunchiuri cu crengi şi crenguţe...) de s-a mirat şi vecinul, zicând că el i-ar fi aruncat în 3 zile... apoi am cărat totul din spaţiul micii grădiniţe de lângă poarta mare şi am depozitat totul ordonat în micuţa curte a lui Puiu, mami a greblat... la căderea seii, era curat de parcă nu aruncasem nimic peste gard ! sinceră să fiu, când am transportat şi depozitat final pomii tăiaţi, m-am întrebat singură cum am reuşit să-i arunc peste gardul de 1,8 metri înălţime... şi apoi, zi după zi, am transportat pomii, am curăţat trunchiul - pe care i-am depozitat la adăpost, crenguţele le-am mărunţit (mami fiind distribuită în rolul furnicuţei ce preia crenguţele mărunţite şi le aşează ordonat în cutii de carton)... în viitorul apropiat voi avea mult de tăiat la trunchiurile mai mari (depozitate acum spre a fi uscate)... mai am câteva de crenguţe, pentru mâine... astăzi, după amiază, am primit un telefon - credeam că m-a uitat... - şi am cumpărat aproape o tonă de stejar (domnul nu mai avea mai mult fiind iarnă...) deci m-am ''asigurat'' cu o rezervă bună de lemne (în caz că iarna va coborâ spre martie...) dar şi cu muncă multă iar ! 
Sunt bucuroasă ... că am reuşit - cu ajutorul Bunului Dumnezeu ! - să mai fac rost de provizii pentru foc !  

Nu am fost ... şi nu sunt o persoană cultivată dar, dragostea mea pentru istoria adevărată, a fost şi este mare ! de aceea trebuie să recunosc aici cât de mult l-am admirat şi respectat pe domnul Neagu Djuvara - ori de câte ori apărea la tv (pe orice canal tv...) îi sorbeam cuvintele şi mă uimea cu conexiunile realizate în timpul istoric!  noroc că există internetul şi voi mai putea să-i ascult monumentala gândire - interviul acesta mi-a plăcut cel mai mult: 

... din tot sufletul meu: Dumnezeu să-l odihnească în pace !