... si astfel am revenit la ... ANDREI TARKOVSKI ... si la cateva randuri, si anume:
<<... Daca punem, de pilda, limite iubirii, omul va fi total desfigurat; in mod similar, daca punem limite vietii spirituale, omul este traumatizat. Unii o simt mai cu putere decat altii si incearca sa se daruiasca total. Ei se daruiesc altuia pentru a salva lumea de lipsa iubirii, acesta este sensul sacrificiului ...
... Nostalgia este un sentiment intreg, total. Altfel spus, poti simti nostalgie ramanand in tara ta, alaturi de cei apropiati. In ciuda unei case fericite, a unei familii fericite, omul poate sa sufere de nostalgie, simplu, pentru ca el simte ca sufletul sau este limitat si el nu poate impartasi celorlalti asa cu ar dori. Nostalgia este aceasta neputinta a lumii, aceasta durere de a nu putea transmite spiritualitatea ta celorlalti oameni ...... el sufera de a nu putea sa aiba prieteni, de a nu putea sa comunice cu ei ...
... Pentru a-si depasi suferinta ... trebuie sa creada in sursele sale, in radacinile sale. Sa stie de unde vine si unde se duce, de ce traieste. Adica sa simta mereu dependenta fata de Creatorul sau. Daca nu, daca nu-si poate mentine gandul la Creator, omul devine animal. Singura specificitate a omului este sentimentul sau de dependenta, aceasta libertate pe care si-o acorda el de a se simti dependent. Aceasta traire este calea spiritualitatii. Sansa omului este de a dezvolta fara incetare aceasta cale spre spiritualitate. Dependenta este singura sansa a omului, caci aceasta credinta in Creator, aceasta umila constiinta de a nu fi decat creatura unei fiinte superioare, aceasta credinta are puterea de a salva lumea. Trebuie sa-ti umpli viata de slujire. Aceasta relatie e foarte simpla: ea seamana cu aceea care uneste copiii cu parintii. Trebuie sa recunosti autoritatea celuilalt. Este acest respect, aceasta slujire care da omului forta de a se vedea interior, care ii da o vedere introspectiva, o vedere contemplativa. Este ceea ce numim "rugaciune" ...>>
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu