miercuri, 4 iulie 2012

greierele...

... ca de  obicei în ultimele zile de arşiţă, am terminat de udat tot ce mi s-a stabilit în program de către micuţa şi ticuţu ...
... este seara târziu ...
... Leu şi Puiu se odihnesc, în sfârşit, după atâta căldură, şi mai ales după noaptea trecută de Lună Plină!... Puiu la el acasă, în curtea casei lui, cred că în apropierea ultimei jucării (ultima lui vânatoare: un pui de vrabie ... pe care îl ţine aproape, că poate învie şi se va juca cu el...)  iar Leu, undeva, prin sectorul de pază-e rondul lui, noaptea....dar tot mai aţipeşte el, în răcoarea plăcută ...
... mai mi-aduce aminte de civilizaţia zonei în care locuiesc, din când în când, câte un lătrat îndepărtat, leşinat de căldură, zgomotul înfundat al unei maşini ce mai trece grăbită pe drum şi, mai departe, rar, o voce de bărbat, care cred că stă la o (!?) bere, să se răcorească şi vorbeşte cu cârciumarul ... sau singur?... (stau bine cu auzul, nu-i aşa?)
... stau în camera mea şi ... fereastra este deschisă larg ... uşa casei este deschisă larg ... aşa ca să intre toată răcoarea nopţii în casă ... nu mă plâng, avem răcoare în casă şi o atmosferă plăcută şi în timpul zilei pentru că, din construcţie, casa noastră, acum în formă de L, are la bază 2 beciuri pe fiecare latură, plus o terasă deschisă, mare, care preia toată arşiţa aerului încins de soare ... dar răcoarea care vine noaptea, dinspre grădină, nu se poate compara! ... cred că este răsplata pentru munca noastră de a o menţine în viaţă, pe aceste timpuri încinse...
... scriu la leptop şi auzul îmi este bucurat de ... muzica greierilor! Cred că sunt sute (sau mai mulţi?) de greieri ... Cântă aşa de frumos ... sau doar îmi place mie de ei! Căteodată mai intră câte unul şi în cameră şi îmi cântă toată noaptea, într-un colţ al camerei, până oboseşte şi adoarme (eu sigur adorm înaintea lui, ascultându-l ...)... Ascultând muzica greierilor uit de toată oboseala zilei ... Pentru mine este cel mai frumos ''dar'' pe care îl primesc de la natură, vara! Este singura perioadă când mă pot desfăta cu ... ţârâitul lor!
... Dacă stau bine să mă gândesc, sper să nu fiu rea ca furnica ... mă asemăn cu ea la muncă dar mie mi-e drag greierele ... dacă ar vrea sa stea şi iarna la mine, eu nu m-aş supăra! dar nu ştiu să vorbesc cu el ... l-aş plăti (în boabe, în ce-o mânca el ... toată iarna) plus cazarea (e spaţiu destul în casă!!!) , iar el (sau ei dacă ar rămâne ca o orchestră!) să îmi cânte ...

... e aşa de mic dar ce zgomot face!!! dar un zgomot tare plăcut!!!... zic greiere, zic noapte de vară...

Un comentariu:

  1. Daaa, greierii sint simbolul noptilor de vara. Mai ales acum, cu luna plina, e o placere, sa stai sa-i asculti ...
    Eu am program si ziua, cu cicadele innebunite de caldura ...

    RăspundețiȘtergere