locul dintre prieteni...

... cuvinte atât de adevărate şi frumos înlănţuite într-o minunată postare a doamnei Mihaela Brumar (în Art of Spirit ):
   ''Inspirat de zâmbetul culorilor aflate în
     înverşunat dialog cu umbrele, îmi iau
     rezervele de energie şi încerc să îmi readuc
     universul aproape.

     Tabloul, o ilustrată pagină de viaţă, îşi
     mângâie zâmbetele şi rănile deopotrivă,
     nerenunţând la ideea de a-şi alege un lider de
     culoare .
     Deşi şovăitoare, frumoasele impresii stârnite
     de amurg, încarcă sufletul cu bucurii şi
     acorduri din serenada nopţii.
     Trebuie să ne grăbim puţin să nu ne
     pierdem locul dintre prieteni. Noaptea dilată
     spaţiile până la întuneric iar amintirile ne pot
     încurca zorii.
     Îmi potrivesc paşii pe ritm de serenadă
     încercând să nu ies din tablou, din lumea căreia
     îi aparţin.
     Câteva raze rebele de lună, aduc un suav
     deznodământ frământărilor din curtea imaginaţiei.
     „Suntem fraţi” strig către o furtună de
     gânduri ce vor să se războiască cu restul lumii.
     Lumina, mama tuturor culorilor, are un
     sentiment de revoltă împotriva celor ce îi fură
     strălucirea şi se ascund în spatele ochelarilor
     de soare. Dar asta este o altă poveste .
         (Text Energie Benefică)

         (Imagine Tablou " Serenada Lunii " - artist plastic Umberto Alexandru Belcin)

o zi tristă ...

... fiind o zi de reamintirea a unui eveniment atât de trist din viaţa ''ţării soarelui răsare'' (martie 2011...), îmi ''încarc'' bateriile sufletului cu minunata muzică tratidiţională:

     

în lumea ... copilăriei ...

... după o zi atât de aiuritoare, mă simt atrasă de minunatul spectacol al mişcărilor pline de magie ale ... mâinilor:

jurnalul (36)

Astăzi (data/ora)... sâmbătă 08 martie, ora 21.07
Afară ... când plouă repede, când apare stingher soarele, când plouă mărunt, mocăneşte ... sau cum cânta Marina Voica: ''şi afară plouă, plouă...'' de atâtea zile !!!

Mă gândesc ...  la Bacovia (un poet mult îndrăgit de mine...) şi la poezia lui ''Lacustră'' :
          ''De-atâtea nopţi aud plouând
           Aud materia plângând...
           Sunt singur şi mă duce un gând
           Spre locuinţele lacustre.   
             Şi parcă dorm pe scânduri ude,
             În spate mă izbeşte-un val --
             Tresar prin somn şi mi se pare
             Că n-am tras podul de la mal.
           Un gol istoric se întinde, 
           Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc ...
           Şi simt cum de atâta ploaie
           Piloţii grei se prăbuşesc.
             De-atâtea nopţi aud plouând,
             Tot tresărind, tot aşteptând...
             Sunt singur şi mă duce-un gând 
             Spre locuinţele lacustre.'' 

Am putea să învăţăm ...  şi din pildele date de străinii ce vin în ţara noastră,care se îndrăgostesc de ea şi ... nu mai pleacă! Sally, o doamnă din Scoţia, şi-a vândut ce avea şi s-a stabilit la noi - noroc că la Cluj, oraş mai civilizat! - şi luptă, investind ceea ce are de aproape 20 de ani, în oamenii cu dezabilităţi promovându-i în sport ... consideră că bucuria ei vine de la rezultatele celor pe care-i susţine !!!  

Sunt recunoscătoare ... Bunului Dumnezeu că în momentele potrivite sufletului meu, pe căile ştiute numai de El, îmi aduce câte o persoană care să îmi întindă o mână de ajutor sufletesc: azi a venit un domn, prieten cu tăticuţu, şi ne-a oferit, mie şi mămicuţei, câte un bucheţel de flori de primăvară - gest care ne-a emoţionat şi ne-a scos din monotonia zilelor ploioase din care credeam că nu mai scăpăm...   

In bucătărie ... totul  este liniştit acum ... dar azi dimineaţă era ca un mic laborator în care mami şi-a pregătit ... găletuşa cu lavabil şi ... a pornit la înviorarea camerelor în care stăm iarna ... ea înainte şi eu, ca un căţeluş cuminte, după ea curăţind şi lustruind ... a zis că azi, de 8 Martie, musai trebuie să avem prospeţime în casă.
Sunt îmbrăcată ...  tot în haine groase - a devenit ''uniformă''...   

As vrea să citesc ... dar activităţile ce apar zi după zi, nu mai îmi dau răgaz ... de-abia intru puţin pe blog sau pe pagina de facebook...     
Aştept ... cuminte, zi după zi, eveniment după eveniment, curgerea firească a timpului ...

Am meşterit ... evoluând în realizări, tot semne de carte ...am deja o colecţie de care mi-e drag!       
Ascult ... la tv: ticuţu are meci de fotbal !

In casă ...  e cald ... micuţa doarme deja în a doua rundă !!! 

Unul dintre lucrurile mele preferate ... toporul, şi-a făcut iar datoria, stând docil să-l folosesc eu (deşi ticuţu şi micuţa au glumit că l-am cam chinuit !!!) la tăierea unui salcâm din grădina mare - hotărât de micuţa că îi va împiedica dezvoltarea grădinii la vară - apărată, din stânga şi dreapta, de Puiu şi Leu (pot face eu ceva în grădină fără aceste două sufleţele dragi mie ?!)...   

Sfârșitul săptămânii ... ne-a găsit cuminţi în casă, tot uitându-ne pe fereastră şi întrebându-ne: ''mai plouă?'' 

Aici vă prezint ... o fotografie ce mi-a plăcut:

pentru sufletul floare ... FEMEIA

... într-o zi dedicată sensibilităţii sufletului de FEMEIE, câteva versuri dedicate sufletelor floare - într-o minunată postare a doamnei Laura Schussmann:
''Când te-ai trezit într-o dimineaţă ai simţit 

  Că ceva nu mai este la fel în tine..
  Ca atunci când îţi deschizi braţele
  Împrăştii în jur magie şi visare..
  Că în păr îţi zboară fluturi
  Că în priviri îţi strălucesc curcubee
  Că dansezi în ritmuri de viaţă pură
  Cu soarele şi stelele şi luna ..
  Din flori şi muguri şi păsări
  Îţi împleteşti coroana de fecioara..

  Să poţi să prinzi în ea petale de iubiri..
  Şi parcă eşti aceeaşi şi parcă nu 

  Şi parcă simţi la fel de inocent
  Dar mintea e fuior de vise vinovate..
  Priveşti uimită în jurul tău auzi şi vezi
  Râs de clopoţei şi privire pură de înger
  Fetiţă dulce, minune unică ai vieţii
  Laşi tu în urmă , suave amintiri
  Şi intri în viaţă tânără femeie
  În primăvara existenţei tale
  Încrezătoare, cu vise curcubeu
  Cu fluturi dansând în păr
  Zâmbind a flori de măr...''

   (Laura Schussmann - VERSURI IUBIRE PENTRU SUFLETE FLOARE...FEMEIA... ANOTIMPURI...

                                  FEMEIA PRIMĂVARĂ...CUNOAŞTERE-tânără)

...prima floare ...

...în aşteptarea sosirii cu adevărat a primăverii, o minunată postare a doamnei Mihaela Brumar (în Art of Spirit ): :
''...şi va veni o primăvară...
    Sufletul a ieşit pe stradă în fruntea mulţimii, îmbrăcând cu emoţii pe veşnica zână a florilor.
    Îmbărbătat de glasurile lumii, sufletul se mută în primăvară. O va numi speranţă, o floare divină pentru inimă şi minte.

    În pustiul vieţii, prima floare adevărată.
 ...şi va veni şi un vânt de libertate...
    Chemări îndepărtate aduc gândul aproape, pentru împlinirea legilor şi a liniştii.
    Un vânt de libertate ce poate fi dorinţă.
    Un vânt de libertate ce poate fi o stea albastră pe un cer de stele albe. Poate întâia stea adevărată.
 ...şi vor veni şi ape...
    Ce nu sunt lacrimi şi povară.
    Inima mea le va numi iubire, buchet de flori şi stele la picioarele iubitei.
    E clipa când mă simt aproape om, un om rătăcit între oameni, în căutarea propriului adevăr.''          (Text Energie Benefică)
(Imagine Tablou " Copila primăverii " - artist plastic Tiberiu Chelaru)

mângâierea îngerilor...

... din minunatele poezii scrise de Laura Schussmann, vă transcriu aici aceste versuri triste, ce vorbesc cu adevărat din inimă şi sunt dedicate frumuseţii din oameni şi sufletelor lor de îngeri ...
''Când îţi îngenuncheza sufletul în faţa neputinţei
  Simţi că îţi tremură genunchii şi pierzi putere
  Nu mai simţi nici măcar normala durere
  E atâta tacere în jurul tău şi golul se întinde
  Privirea plină de lacrimi se îneacă în abisuri
  Nu mai ai nci gânduri şi nu mai ai nici visuri
  Dai să te ridici şi te împingi de jos în sus
  Cu puterea ultimă ce încă nu s-a dus..

  Strigi dar nu te mai auzi căci voce nu mai ai
  Zgârâi pământul cu unghiile însângerate
  Şi te vezi de undeva în genunchi, un rest
  Un infinit de spaţii şi timp departe
  Eşti tu sau eşti ce a mai rămas din tine
  Gânduri nu mai ai ci doar singurătate
  Şi ai cere şi iertare dacă ai şti când şi de ce
  Şi ai cere îndurarare dacă ai şti şi cui..
  Dar te simţi dintr-o dată pierdut şi neînţeles
  Fără să mai simţi dorinţa şi iubirea nimănui..

  Dar sufletul nu îngenunchează doar odată
  Suferinţa îşi cere atât de des tributul ei
  Umil şi smerit accepţi să dai acest preţ vieţii
  Cu privirea căzută la picioarele divinitătii.

  Nu mai înţelegi această lume şi te întrebi
  De ce când dai iubire, adevăr şi bunătate
  Primeşti înapoi doar minciună şi singurătate
  De ce când vrei să zbori şi crezi în libertate
  Ai mereu zborul frânt de crunta realitate..

  Toate lucurile sunt aşa cum trebuie să fie
  Trebuie doar să ai decât curaj să îţi doreşti
  Iubirea ţi-e drumul tău spre libertate
  Atâta înţelepciune dintr-o data şi ştii
  Îngerii îţi vorbesc şi te mângâie pe păr uşor

  Îi simţi în tine cum te pătrund cu vorbele lor .
  Genunchii se opresc din tremurat
  Şi te ridici şi cauţi privirea divinităţii
  Şi cauţi şi divinatatea E-ului din tine
  Iar îngerii îţi zâmbesc prin ochii celor dragi
  Şi ştii sigur în sinea ta că va fi bine .
  Nu, nu sunt singură şi simt că primesc acum
  Iubirii ce o dăruiesc înapoi infinita iubire...''

     (Laura Schussmann, ''CRED ÎN ZBOR ŞI CRED ÎN ÎNGERI...'')