dragoste cu vorbe şi copaci...

Costache Olăreanu
                   Dragoste cu vorbe şi copaci

        Bine că în sfârșit te-ai hotărât ! Iată cum vom proceda: fiecare din noi la orele stabilite ne vom sui pe case.  Eu pe a mea şi tu pe a ta. Vom potrivi oglinzile în aşa fel ca ele să bată spre casa celuilalt. Cu cealaltă mână acoperi oglinda mai mult sau mai puțin ca să faci semnul care trebuie: unul scurt sau unul lung. Alfabetul este... (indescifrabil) și trebuie să-l memoriei ca să-l şti pe din afară;
-o lumină scurtă şi două lungi=mi-e dor de tine!
-două lumini scurte şi doua lungi=aş vrea să te văd !
-trei scurte=vino neîntârziat în locul stabilit !
-o lumină lungă, mai scurtă și iarăşi una lungă=nu pot veni dar mă gândesc mereu la tine !    
-trei lumini lungi și trei scurte=am primit scrisoarea !
-5 lumini scurte=nu trece părinți curte sau poartă !
        Încearcă să le tocești. Eu mă gândesc și la restul de semne. Dacă nu este soare, facem focuri pe acoperișuri ca Winetu. Trebuie să ai o cârpă ca să acoperi focul când scurt când lung ca săștia iasă semnele de fum ca şi cele din oglindă. Mâine la ora 2 fix facem prima comunicare fie la oglindă,  fie la fumuri. Până atunci al tău care nu gândește decât la tine...    
        P.S. Dă Doamne ca mâine să fie soare !
                  -₩-₩-₩-₩-₩-
        Mult distinsă Domnişoară, îmi permit să vă trimit aceste rânduri în românește întrucât franceza nea e destul de debitoare. Deşi avem ca profesor pe Nea Costică
Francezu, notele mele sunt cam în jur de 5-6.  Ma descurc  destul de greu mai ales cu verbele. La o lecție de la începutul anului cu Le Clid, când Chimene strigă: 'Vite! Vite!' eu am tradus 'Vită', fapt ce l-a făcut pe Nea Costică să-mi pună 4. Dar vă promit săștia învăț cât mai curând pentru a putea conversa şi, dacă îmi permiteți, pentru a vă scrie în limba lui Corneille. Îmi place această limbă şi mai ales îmi place cum vorbiți Domnia Voastră când vă adresați celor doi copii pe care îi educați în spiritul lui Ronaldo la familia Ipătescu.  Dacă nu sunt prea impertinent îmi veți promite că nu vă veți supără dacă vă voi însoți în parc la orele când eşiți să faceți plimbarea cu copiii ? Al Dvs. devotat...  
                  -₩-₩-₩-₩-₩-
        Neprețuită Domnişoară et ma professeur,  aşa cum v-am comunicat şi verbal am început să învăț Dicționarul lui Şeineanu de la litera A. Cred că e cea mai bună metodă de a învăța cât mai multe cuvinte. Azi am ajuns la cuvântul 'achillé', termen din Botanică și care însemnează coadă şoricelului. Puteți să mă şi ascultați. Ar fi un prilej și de a mai sta de vorbă, vremea fiind frumoasă, cu nouri ce tranversează cerul aşa cum gânodurile traversează câte odată ființele noastre. Al Dvs...
                  -₩-₩-₩-₩-₩-
        Ma chèr Cecilie, ce mult aş vrea să-ți mărturisesc "l'amor que je porte pour vous" în alt peisagiu decât acelaşi parc pe unde trec oameni şi profesori. Să fim numai noi doi departe de tot şi de toate, pe o culme cu codri bătrâni şi o vale frumoasă la piciorul nostru. Am fi amândoi "volé par le pasageri" şi "la tendresse" ne-ar cuprinde altfel. Căci, aşa cum am scris astăzi:
            Paşi de argint pe urmele lacrimilor tale
            tălmăcesc din curcubeului frântele sporuri
            apele sunt plămădiri nebuneşti
            în poemele pădurilor sub care te-am cunoscut.
       Dar şi aşa sunt fericit că ți-am destăinuit ceia ce port de mult timp în inima mea, cea mai curată iubire pe care nimeni şi nimic n-o poate stinge.
       P. S. Tata spune că o să vină bolșevicii şi de aceia trebuie să ne vedem mai des pentru a nu pierde nicio clipă şi niciun moment crucial. Eu de când te-am cunoscut nu mai am pace cu pornirile mele pentru tine, aşi vrea ca pentru totdeauna să fiu lângă inima ta. À la vôtre ! ...
                ₩₩₩₩
        Lelioară dragă, depărtarea m-a făcut să-ți scriu câteva rânduri... Îmi pare rău că nu eşti lângă mine să vezi cerul înstelate noaptea. Am învățat și câteva constelații după un Atlas: Pastorul, Vega, Arcturus, Şarpele, Pleiadele, Crucea Nordului. În capul Carului  Mare  se află două stele, una mai mare, alta mai mică. Cea mica se numește Accor. Se spune că Arabii își încearcă puterea vederii pe ea. În fiecare seară o fixez timp în destul pentru a mă gândi şi la tine. Ai putea face la fel pentru ca astfel privirile noastre să se întâlnească în  Univers ?...
                ₩₩₩₩
        Ieri, o mătușă de-a mea m-a întrebat că de ce sunt atât de nebun. Îmi venea să-i răspund, după vorba noastră: DIN CAUZA TREIA ! Dar am privit-o pe sub sprâncene şi am pufnit în râs. Trebuie sa fie f. interesant când eşti nebun, pentru că îmi închipui că primul lucru pe care îl faci e să spui tuturor că eşti un GENIU care a iubit şcolărițele albastre şi fluviile galbene, care nu s-a oprit să se arunce în hăuri pentru o IDEE  sau pentru NIMIC. Ce poți să faci ? Să le strigi sa te lase în pace ?        
                ₩₩₩₩
        Dragă Pavelicule, mă aflu în cea mai cumplită dilemă ce poate trăi un om. Am reluat relațiile cu Lelioară, pe care o socoteam pierdută pentru mine, Lelioara, pe care o socoteam pierdută pentru mine, dar, în acelaşi timp, continui să adresez poesii acelei divine făpturi care este Doamna Căpitan. O dilemă din care nu pot scăpa. Amândouă fac parte componentă din sufletul meu chinuit, de amândouăștia am nevoie. Ce reprezintă ele pentru mine ? Ele reprezintă exact ceea ce sunt eu în realitate: un Bărbat şi un Poet. Bărbatul vrea acea dezlănțuire a elementelor Firefox, Poetul vrea liniştea  Inspirației, lirismul. Dar cum să împac aceste porniri de care nu pot sa scap ? Învingând unul dîn elemente se distruge celălalt. Fiind doar  armat devin fiară, fiind doar poet devin fir subțire de păianjen de care atârnă o musculiță. Acest chin e cu atât mai mare cu câat gândesc mai mult.
                ₩₩₩₩
        Pavelicu dragă, scrisoarea ta e plină de reproşuri la adresa mea, a lecturilor și legăturilor mele amoroase. Mă întrebi de ce nu pot să mă adun, de ce nu sunt unitar. Dar eu sunt cât nu se poate de unitar, aş zice că sunt prea unitar. În primul rând, e unitară Doamna Căpitan. În ce fel ? În felul în care sunt unitare trupul şi sufletul, cerescul şi pământescul din fiecare din noi. Lelioara e unitară cu tot ceea ce visez eu în legătură cu destinul acestei lumi. Ea reprezintă viitorul, tinerețea mea şi a altora. Nu numai pentru faptul că suntem amândoi antrenați în procesele de azi, că avem aceleași țeluri pe-acest pământ.    
                ₩₩₩₩
        Îți scriu din bătrănul Iași, dupăia prima zi de Conferință.... Am mers şi cu tramvai, care m-a furnicat prin toată pielea, atăt de plăcut să călătorești cu el, să vezi cum defilează case, grădini, oameni, copaci. Cuvântul tramvai vine de la way care însemnează cale și de Utram Benjamin, prescurtarea numelui unui englez care a avut ideea să puna şine în pavaj. Aici sunt sergenți care manevrează circulația. Am urcat şi pe Copeau, unde e teiul lui Eminescu şi un parc care nu se compară cu cel din A.    
                ₩₩₩₩
        Dragă Pavelicule, lucrurile înaintează vertiginos spre desnodăminte fatale. Am fost, în fine, la Simina acasă dar din cauză că tocmai se anunțase la radio abdicarea regelui, ea n-a mai vrut să audă de sexualitate și alte manifestări, fiind cu totul tristă şi departe de mine şi de pasiunea mea. Îți dai seama ce ghinion am avut ca tocmai în cea mai fericită zi a mea, după atâtea pregătiri şi strategii, să se întâmple un asemenea eveniment. Măcar o zi-două să se fi amânat abdicarea şi aş fi fost fericit. Dar chiar şi aşa sărutul ei fierbinte pe frunte mi-a redat credința că nu totul este pierdut. Am aranjat pt. săptămâna viitoare o nouă întâlnire clandestine,  cu speranța că niciun alt eveniment istoric nu va împiedica chemarea sângelui nostru clocotitor. Ai dat scrisoarea Lenei ? Asigur-o şi prin viu grai de sentimentele ce-i port deşi sunt atât de departe. Să nu crezi că trăiesc vreun dualism, că sunt vreun câine, adică cynic, cum se spune pe grecește. Am o inimă largă, bună şi plină de acele amintiri care și fac frumusețea vieții.
                ₩₩₩₩
        Esse est percepi. A fi este a percepe. Aşa ar trebui să spunem oricărei femei. Nu exiști, nu poți exista dacă eu nu te percep, adică nu te văd, nu te aud, nu te simt, nu te strâng în brață, etc. Acelaşi este şi cazul cu Olga ta...
                ₩₩₩₩
        Dragă Pavelicule, îmi scrii despre multele tale incertitudini în legătură cu fetele.
        Iată, din îndelungata mea experiență, cum trebuie să procedezi:
        Învață deîndată constelațiile. Le poți găsi în Atlasul de clasă a cincea (ediția din 38) unde ai o listă a lor, precum şi poziția pe boltă. Ieşi afară noaptea (când e senin) şi cu o lanternă, uită-te în Atlas apoi pe cer pentru a controla pozițiile. Vezi că pământul  se rotește şi de-aceea şi poziția astrelor se schimbă pe cer. Aşa că la opt, să zicem, Arcturus sau Vega e intr-un loc, la 1 noaptea în alt loc. Să ții minte acest lucru ! După ce ai învățat vreo 12 constelații, poți să abordezi orice fată. O întrebi dacă știe constelațiile şi imediat te apuci să i le arăți. Ea va lăsa capul pe spate, o amețeală o va cuprinde şi-aturci sărutul tău nu va fi decât o chestie de sprijinire a ei în această lume învârtitoare. Odată acest prag trecut, nu te vei mai simți nici intimidat, nici respins.  
        Să ieşi totdeauna la plimbare cu o carte subsuoară. Imposibil să nu atragi atențiunea. Vezi să fie o carte groasă. Bine e să nu se vadă ce scrie pe copertă. Misterul creşte și tu devii și mai enigmatic. Cine, cum, de ce ? Şi-aşa se Naşte-mă curiozitatea. Pe-o bancă de stai, citește tocmai când trece Ea. Și dacă o privești,  ochii să-ți fie împăienjeniți de parcă ai citi pe frig. Să ai la tine şi legitimația de elev. O iei înainte, ea rămâne la 5-6 pași şi, scoțându-şi batista, îți cade carnetul. Să nu fie însă prea întuneric, pentru că riști (cum mi s-a intâmplat mie) ca nici ea să nu vadă şi nici tu să-ți mai găsești obiectul.
                ₩₩₩₩
        Şi în legătură cu supărarea ta că te-am ținut de mână la cinema Gloria, oare ma vei ierta ? Oare sunt un criminal că nu vrei să înțelegi că eu eram pe pânză în timp ce se cânta 'Valsul nemuritor' şi parcă te prindeam să dansezi cu mine, să te porți printre atâtea perechi ce  învârteauita, oare de ce nu înțelegi, de ce nu înțelegi că eu eram acolo, pe pânză, cu muzica după noi, şi nu mă mai gândeam la nimic altceva, simțeam doar cum lunecă printre acele perechi ce se învârteau și te făceau să amețești,  să amețeşti,  să amețeşti și să-ți fie atât de bine, atât de bine...
 și de lugubru !
                     (Costache Olăreanu, "Dragoste cu vorbe şi copaci")
             - https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Costache_Ol%C4%83reanu -
... postarea este propusă pentru "Citate favorite" găzduite de doamna Zina ( http://zinnaida.blogspot.ro ) unde veți găsi cele mai multe date...
... provocarea are sloganul "Click & Comment Monday" !
... distribuie pe rețele articolele care îțî plac mult !
... deci dacă este luni, provocarea este: "Dragoste cu vorbe şi copaci" de Costache Olăreanu.