de la Petru Cercel...

Petru Cercel
                  Rugăciunea lui Petru Cercel

 "Stăpâne Domn pe adânc şi pe văzduhuri,
      Tu ce-ai făcut pământ şi cer şi mare,
           Pe om din lut şi nevăzute duhuri,

  Tu, care din fecioară întrupare
       Ai vrut să iei, Părinte prea puternic,
           Ca să-nviezi şi să ne dai iertare,

  Tu, ce vărsându-ți sângele cuceresc
      Ai sfărâmat a iadului tărie
          Şi l-ai legat pe diavolul nemernic,

  Tu, ce-ai deschis a ta împărăție
       Şi blând te-arăți şi milostiv cu mine
          Spre-a-mi face raiul veşnică moșie,

  Ascultă, Tată, ruga mea ce vine
      La tine arzătoare şi plecată,
          Tu, ce-ai fost om ca să mă-nalți la tine.  
        ..............................................................
  Tu, ce eşti cale, adevăr şi viață,
      Ştiu că tot binele ce va să-mi vie
         Mi-l va trimite sfânta ta povață

 Ferice de voi şi-n bogăție
     De stare şi avere, dă-mi putere
         Cu spaimă mare să ți-o-nchin tot ție.

 Iar caznă când avea-voi şi durere,
    Să fiu ca Iov, cu strașnică răbdare
        Şi să-ți slujesc statornic îți voi cere.

 Orice ți-e voia, Împărate mare,
     Nespus de mult mă bucură şi-mi place
         De-ar fi spre bine sau spre grea-ncercare.

 Mi-e gândul doar la slujba ce voi face
     Măriei Tale, tot mereu, căci ție
          Cel ce-ți slujește va trăi în pace

 Şi va sbura la cer cu bucurie."
             ("Rugăciunea lui Petru Cercel")
( întreaga rugăciune o găsiți aici:
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/01/15/rugaciunea-lui-petru-cercel-15791580/ )

      Petru Cercel, fiu al lui Pătrașcu cel Bun, şi, probabil, frate al lui Mihai Viteazu, "nefericile domnitor cum îl numesc cronicile de mai târziu,  a cârmuit Țara Românească numai doi ani (1583-1585). Personalitate interesantă, erudit şi poliglot, a străbătut întreaga Europă strălucind prin erudiția şi frumusețea manierelor sale la Curtea lui Henric al III-lea şi al Caterinei de Medicis. Istoria noastră îi păstrează o parte din ființă, zidurile mânăstirii Căluiu i-au veşnicit chipul frumos şi mândru de frumusețea lui - cum îl descrie Nicolae Iorga - cu ochi vioi, cu sprâncenele arcuite şi foarte fină mustață, cercelul din ureche nu lipseşte; un înger îi sprijină coroana. Înconjurat de rugăciuni, el ține în mână o cruce simplă în năframă. "   (1935)
     Fragmentul este tradus de Al. Ciorănescu din limba italiană, fiind considerată una dintre operele de referință ale liricii italiene a sec. al XVI-lea.
      ( http://en.m.wikipedia.org/wiki/Petru_Cercel)
      ( https://adevarul.ro/locale/alexandria/petru-cercel-mai-excentric-domnitor-roman-purta-bijuterii-cunostea-12-limbi-straine-scria-poezii-1_58fc68625ab6550cb87b5f8f/index.html)

... postarea este propusă pentru "Citate favorite" găzduite de doamna Zina
( https://zinnaida.blogspot.ro) unde veți găsi cele mai multe date...
... provocarea are sloganul "Click & Comment Monday" !
... distribuie pe rețele articolele care îți plac mult !
... deci dacă este luni, provocarea este: "Rugăciunea lui Petru Cercel" !