gustul amintirilor...

... am citit, acum câteva minute, o poezie ce m-a emoţionat... 
... retranscriu aici versurile de la doamna Ludmila  (Ludmila Vârlan Turcu ):

''Amintirile au gustul dorului
 Dus în depărtări pe-aripa zborului
 Într-o viaţă încuiată în trecut
 Unde m-am născut şi am crescut.

            Amintirile au gust de busuioc
            Strâns într-un mănunchi de la mijloc
            Să cinstească măreţia timpului
            La botezul şi la moartea omului.

 Amintirile au gust de pâine coaptă
 Şi de rugăciune spusă-n şoaptă
 Să avem şi-n zilele de mâine
 Sfânta bucăţica cea de pâine.

            Amintirile au gust de mângâiere,
            De dulceaţa stupilor cu miere,
            De porumb pisat în râşniţa de piatră,
            De căldura focului din vatră.

 Amintirile au gustul viu al codrului
 Când râvnim s-avem tăria lemnului
 Să plutim pe valurile vieţii
 Într-un ritm cu anii tinereţii.

            Se întâmplă c-amintirile n-au gust,
            Când ne pare cugetul vetust
            Se sleieşte dorul prigonit
            Şi uităm de unde am pornit.''

   

                            ''GUSTUL AMINTIRILOR''

                           - Ludmila Vârlan Turcu -