jurnalul (21)

Pentru astăzi (data/ora)... sâmbătă 16 noiembrie, ora 18.07
Afară ...  s-a înnegurat ... a fost o zi la început rece, apoi încet-încet, soarele a devenit mai puternic, răspândind o căldură plăcută... o zi frumoasă, plină de multă muncă în aer liber...în grădina mică din faţa casei...la adunat frunze căzute pe jos ...mami iubeşte grădina curată..acum câteva zile am adunat cele mai multe frunze şi le-am îngropat...azi sunt mai puţine frunze...seara a revenit cu răceala ei... acum, pe cer, este o Lună mare, mare de tot: LUNA PLINĂ !

Mă gândesc ...  la tristeţea acestor zile...am adunat frunze (cred că vreo două ore...) şi din 5 in 5 minute (aproximativ...) am ascultat strigătul trist al unei trompete care, timp de aproape un minut, ne anunţă că vecina noastră (la a doua casă de lângă noi) a părăsit această lume...obiceiul comunei este ca la fiecare părăsire a acestei lumi de către un băştinaş, goarna să strige din primul moment al evenimentului şi până la înmormântare, intermitent dar cu putere, ca să ştie toată comunitatea...  

Învăţăm ...  chiar şi de la acest eveniment trist ... am găsit ceva bun pentru sufletele noastre mai stinghere, în această comună: eu stăteam la poartă şi mami s-a întors de la evenimentul trist, pe drum, cu o doamnă (rudă cu prietena care ne-a ajutat să găsim această casă, aici - fosta colegă de serviciu cu mine, cândva, parcă dintr-un timp atât de îndepărtat..., şi pe care noi o considerăm ruda noastră din această comună)...mami o cunoştea mai demult pe această doamnă dar eu, acum am avut ocazia de a o cunoaşte...şi dânsa ne-a vorbit atât de cald şi plăcut, insistând asupra faptului că suntem şi cu ea, rudă, ca şi întregul neam al prietenei-colege... un sentiment plăcut de apropiere sufletească (e greu să fii numit mai tot timpul de alţii, venetic...)...şi aşa, mi-am adus aminte de ceva în prima noapte când ne-am mutat aici în comună, acum 10 ani, am avut un vis (eu care de obicei nu ştiu dacă am vise...): nu am văzut feţele, doar că aveam noţiunea clară că soţul prietenei-colege se află în faţa consiliului sufletelor străbune ale comunităţii şi ne prezenta, punea chezăşie pentru noi, ca să fim primiţi şi noi - ca suflete -, ca rude ale lui, în marele neam al comunităţii sufletelor... căldura vorbelor acestei rude, cunoscute azi, mi-a adus aminte de acest vis şi am învăţat că o vorbă caldă, spusă la momentul potrivit, poate ajuta enorm un alt suflet...
Sunt recunoscătoare pentru ...  încă o zi minunată - suntem la jumătatea lui noiembrie! 

Din bucătărie ...  se aude zgomotul lemnelor ce trosnesc cuprinse de focul din sobă - e rece afară şi nu se poate seara fără căldură...nu am mai reuşit să mâncăm ''de seară'' pentru că ne-am înfruptat, din plin, cam pe la ora 16, cu gogoşi preparate de mami (gogoşi simple şi gogoşi umplute cu dulceaţă de gutui...)...  

Sunt îmbrăcată ...  cu ciorapi groşi, lungi, albaştri; un tricou roşu, cu mânecuţă scurtă; o vestuţă din lână, crem-închis...

Citesc ...  adică am început să mai mai revăd nişte transcrieri, mai de demult, din Edgar Cayce...aveam obiceiul de a-mi nota tot ce îmi plăcea dintr-o carte (bineînţeles, care nu-mi aparţinea...) ajungând uneori, ca în acest caz, să scriu chiar şi toată cartea...lumea prezentată - în universul lui Cayce - a avut o mare influenţă asupra mea referitor la multe aspecte ale vieţii, mi-a explicat şi m-a învăţat atât de multe ... 

Aştept (sper) ... ca şi mâine să fie o zi tot aşa de frumoasă ca cea de azi ! 

Nu meşteresc ... ceva deosebit ... am udat în grădină, pe la orele prânzului, rândurile în care mami a pus, acum câteva zile, alt arpagic, cu dorinţa clară de a grăbi ieşirea cepelor verzi, atât de fragede şi plăcute de noi, la masă...
Ascult ... tv-ul părinţilor: urmăresc pe "Favorit" festivalul de muzica veche,"Zavaidoc": câte un rapsod, cântă şi îşi descrie şi costumul popular purtat, specific zonei ...

În casă ...  este cald ...mami este cam zbuciumată (Luna Plină o influenţează....): doarme ceva timp, se trezeşte, vorbeşte cu noi, adoarme iar...tăticuţu este mai calm, vizionează cu plăcere emisunea de muzică populară - ceea ce îi place cel mai mult - acum îi cântă ceva drag, vechi, un cântec ce vorbeşte de numele mămicuţei ... 

Unul dintre lucrurile mele preferate ... scrierea pe blog!

Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii ... mâine nu fac nimic!!!  
Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtășesc:  ceapa verde care îmi place mult că este atât de fragedă, mai ales acum, în noiembrie!