gânduri din prima duminică de toamnă...

... este duminică, este o vreme de început de toamnă, plouă mărunt şi cu picături atât de fragile (după luni de zile de arşiţă, fără o picătură de ploaie!) ...
... acum câtva timp, căutând prin notiţele mele (am multe caieţele unde am notat multe lucruri citite sau auzite - care mi-au plăcut) am găsit câteva rânduri din cele spuse de domnul Petre Ţuţea în puţinele filmări vizionate la tv, după 1989 ... gândurile nu mă lasă în pace şi ceva (vocea interioară!) mă îndeamnă să le scriu pe blog!
             ''... Fără credinţă, fără Dumnezeu, omul devine un animal raţional care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri!...''
... Stau şi mă gândesc, dacă nu am fi trecut prin perioada comunistă (această ciumă pentru credinţă şi intelect), ce am fi fost noi ca naţiune?
... Pe parcurs ce m-am maturizat şi am început să dau alt înţeles evenimentelor prin care am trecut sau despre care am văzut, am auzit sau am citit câte ceva, am regândit altfel toate momentele în care am reîntâlnit - prin emisiunile de televiziune - puţinii mari oameni care au mai trăit până în timpurile mele de maturitate (oameni mari din politică, din ştiinţă, din literatură, din teatru şi toate celelalte domenii ale vieţii sociale, de care acum nu îmi amintesc ... )!
... Oare cum ar fi fost dacă ar fi trăit şi cei care au fost mult mai mari în gândire decât aceştia?!
... Cei care au reuşit să mai trăiască, care au scăpat cu chiu cu vai din chinul comunist, au fost puţini dar au strâns în jurul lor numeroşi discipoli, setoşi de noţiunile păstrate sau acumulate într-o viaţă de om ...
... Cum ar fi fost România acum?!
... Cred că am fi fost un exemplu deosebit de bun ca popor!!!