... Blaga

... căutând poezii despre anotimpul în care ne aflăm, am găsit o poezie scrisă de Lucian Blaga, de care, să fiu sinceră, am cam uitat în ultima perioadă (!) 
... mi-a plăcut aşa de mult mai ales că am rămas în minte cu superbii maci ai Danei... 
... aşa că o scriu aici ca o reamintire plăcută a lui Blaga!
                        ''De prea mult aur crapă boabele de grâu.
                         Ici-colo stropi de mac
                         şi-n lan
                         o fată
                         cu gene lungi ca spicele de orz.
                         Ea strânge cu privirea snopii de senin al cerului
                         şi cântă.
                                Eu zac în umbra unor maci,
                                fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi
                                şi fără-ndemnuri, numai trup
                                şi numai lut.
                         Ea cântă şi eu ascult.                         Pe buzele ei calde mi se naşte sufletul.''
              (LUCIAN BLAGA, ''În lan'')
                -http://poetii-nostri.ro/lucian-blaga-autor-9/ -