luni, 5 martie 2012

Povestea romanţată a unui căpitan lăsat la vatră...

   Amintirile sunt atât de bogate...Şi încep cu o familie cu copiii mulţi, cu pământ pentru fiecare dar şi cu muncă multă din zori şi până-n seară, cu 1 vacă, 20 de oi şi 3 cai cu o căruţă ...şi 8 ha de pământ arabil...! Fete şi băieţi, şapte la număr! Cu întâmplări năstruşnice, pline de umor... parcă desprinse din copilăria lui Creangă...

   Cu aventuri de adolescent aflat la şcoală în Bucureştiul dinaintea celui de-al doilea război modial, încercând să fie ba ...un viitor croitor, ba...un viitor mecanic/instalator...ba funcţionar la primărie... şi sfârşind ...spre cariera militară!
   Cu şcoala militară şi cu instruiri, cu traiul la cazarmă şi sub ordine militare, la Oradea, Campina şi Deva...


Cu pregătiri de trupe şi ... marşuri ...pe cămpurile ţării, ca tânăr căpitan, făcând cunoştinţă cu cazărmile din Timişoara, Craiova, Brad, Turnu Măgurele, Botoşani...
   Şi ...cu evenimente de viaţă - ce s-au învârtit în jurul cifrei 7 - şcoala de ofiţeri, lăsarea la vatră din armată (prin ordin...), ieşirea la pensie...
   Cu o necontenită căutare a echilibrului interior şi mai ales...cu o necontenită căutare a unei meserii civile ... după părăsirea - forţat de soartă prin ordin militar!- a carierei militare...
   Cu o ...ciudată schimbare a numelui de familie...şi a destinului?!
   Cu o căsătorie târzie (la 30 ani)...cu o copilă frumoasă dar săracă şi parcă...a nimănui!
   Cu începuturi nereuşite de croitorie şi de înţelegere, la ţară, printre neamuri, cu peregrinări din şantier în şantier, din oraş în oraş, de la Oneşti, la Bucureşti, la Craiova, cu familia după el...şi apoi de unul singur, plecat să muncească pentru a-şi întreţine familia rămasă până la urmă printre olteni, în Craiova,

pe alte şantiere până chiar şi în afara ţării...ajungând să cunoască şi viaţa încinsă de soare dar atât de interesantă printre arabi, în Siria şi Libia!!!
   Dar şi câte amintiri frumoase...antrenând echipa de fotbal la Oneşti, având grijă de ansamblul de muzică populară al clubului şantierului de construcţii din Turnu Severin...şi de nelipsita echipă de fotbal (marea dragoste de-o viaţă)!
   Cu călătorii atât de multe şi variate prin oraşele ţării dar şi prin ţări străine...cu pasul, cu autocarul, cu trenul ...dar şi cu avionul!
   Cu o viaţă mai mult de bărbat singuratic, mai puţin cu viaţa de familist!
   Cu drag de a avea copiii mulţi...dar care în final au fost două fiice, una mai aproape toată viaţa şi alta atât de departe...fizic...de familie, în Franţa!
   Cu un trai ce a oscilat de la casă la baracă, de la baracă la casă (cu chirie), de la casă (cu chirie) la bloc (unde am avut chiar ... un chiriaş) şi iar ...la casă (acum...proprietate)...dar atât de departe de plaiurile natale! Tot timpul printre oameni străini! O viaţă în care a încercat să păstreze o buna înţelegere cu cei întâlniţi...
   Cu o casă târziu la pensie, aproape aşa cum şi-a dorit-o, la ţară, aproape de Craiova...dar departe de rădăacinile neamului, printre olteni (străini fizic dar şi la suflet - cu puţine excepţii), casă cu camere multe şi transformată prin câtă muncă (!!!) şi unde să stea copiii când îi vin în vizită (?!), cu şoproane mari la casă ca în Bărăgan, cu atelier de scule şi de lemne (numărate şi aşezate ca într-o bibliotecă cărţile...), cu gradină de zarzavaturi şi pomi fructiferi, cu multe şi variate flori...şi cu atâta suflet pus în fiecare brazdă a grădinii! 
   Dar şi cu doi căţei Bobi şi Leu












  


  Leu şi Puiu (după otravirea lui Bobi)...

...unul mai năzdrăvan decât altul! Şi care ca doi copiii, îi umplu golul din suflet (de a nu avea nepoţii crescând pe lângă el)...
    Cu o participare activă la viaţa societăţii, toată viaţa, atât ca utecist cât şi ca membru în partidul comunist şi activist în sindicat (aşa erau vremurile!), cât şi la pensie, când nimeni nu se mai aştepta, la ţara, ca sa străbată drumurile cot la cot cu tineretul, făcând campanie electorală sau mergând la şedinţe ...pentru a susţine un primar plăcut de el şi ...un partid, la 80 şi ceva de ani...şi, cine s-ar fi gândit (?!) împreună cu soţia...
    Totul ...acoperit de atâta muncă! de atât de multe griji şi...socoteli!!!
    Şi până la urmă...cu mare dor de plaiurile natale...O viaţă de om!        
        

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu