jurnalul (206)

Astăzi ... 30.06.2017, ora 16.45

Ultima zi ... a lunii iunie... neobişnuită cu atâta căldură (încă din luna iunie...), mie mi s-a părut că zilele s-au rulat încet, dilatate de căldura prea înfocată a soarelui... poate că şi soarelui i-a fost prea tare dor de noi - la asta nu m-am gîndit !!!
Gândurile … îmi sunt la un exerciţiu de schimbarea unor obiceiuri ce nu mă ajută fizic ! şi încetişor o să lupt să le schimb - semne îmbucurătoare sunt deja ! 

Am învăţat ... că trebuie să fiu o persoană cât mai activă - că pot realiza orice activitate, cu o bună organizare şi voinţă până la semn !

Recunosc că ... ne place şi căldura dar şi răcoarea - ar trebui ceva mai de mijloc (ce bine ar fi !)...
În bucătărie ... este cald - mami a gătit cam multe: dovlecei, ciorbiţă... ne-a promis că o să avem şi un dulce: clătite ! da, s-a ţinut de cuvânt: mami a pregătit compoziţia şi eu le-am finalizat pe foc şicu dulceaţă !

Îmbrăcămintea ... este cât mai puţină: pantaloni scurţi, maieu... pe afară am şi şosete - pentru protejarea tălpilor, călcâielor...
Puiu ... este cam încins de căldură, mai tot timpul mârâie - nu-i convine nimic... îşi schimbă continuu locul de somn, nu-i convine nimic... alaltăieri a apucat-o pe mami cu dinţişorii lui parcă de sidef - a mârâit-o dar ea nu a auzit-o şi hap! a apucat-o de degetul mare ! ce-a urmat ? ţipătul mămicuţei brusc, mârâitul lui Puiu nemulţumit că a fost dat afară de pe terasă şi pedepsit până după-amiază departe de locul lui preferat... şi ori de câte ori cele două tabere se vedeau, auzeam bodogănelile mămicuţei şi mârâitul lui Puiu... spre seară s-au împăcat, au devenit iar prieteni dar Puiu era vizibil marcat de aventura zilei ! de-atunci ne cam ferim de el pentru că, de căldură, se enervează foarte repede... paza bună trece primejdia rea!!!

Speranţele ... noastre de a ne alimenta cu recoltă din grădină începe să se îndeplinească încetişor: dovlecei, castraveţi, usturoi, ceapă, caise, leuştean, mărar - acestea sunt acum în grădină, de consum direct... ardeii capia sunt în creştere, roşiile încep să se coloreze cam încetişor... ud porumbul în speranţa că vom avea şi noi în curând porumb pentru fiert ! a trecut Sf Petru şi Sf Pavel - mere ioc, iar perele sunt încă mici - oare când ne vom delecta cu dulceaţa lor zemoasă ?! eu le pun apă în fiecare zi celor 2 peri ce-i avem, unul în grădiniţa din faţa casei şi celălalt în grădina mare, spre poartă... nu o să avem nicio nucă la toamnă, nucul nostru nuc a crescut mai înalt ca mine - mă uit în sus la el - dar nu are încă roade... caisele le mâncăm, una câte una, imediat cum se coc... zarzărul cel mare - în concurs cu corcoduşul cel înalt -, din mijlocul grădinii mari, este plin de bobiţe colorate dar încă sunt la coacere... smochinii au crescut iar mari dar nu au apărut bobiţele-smochine încă prin ei - oare i-a afectat gerul ?! sau pornesc mai greu... corcoduşele galbene se află prea sus în corcoduşul cel mare (mai înalt decât casa...) dar şi acrişoare, iar celălalt, mai mic şi cu corcoduşe roşii, mai are până ne va delecta ! ce ne facem cu vinetele - sunt încă mici - nu au ajuns prea înalte - oare unde vor ţine roadele ?! fasolea este aproape gata de cules... alunul este plin - sub fiecare frunzuliţă, aproape, se găseşte un grup de 3 alune verzi -, ca de obicei în fiecare an - la datorie! simpatic este că avem de 2 anişori un puişor de alun, sub alunul cel mare - în toamnă o să-i găsesc un loc bun şi pentru el ca să se facă mare - şi din acest an a reuşit să mai se formeze unul şi mai mic! am descoperit şi o sunătoare - i-am pus un sprijin şi am legat-o (ca să nu greşim careva şi să o rupem)!
Muncă ... este peste tot - nu mă plâng că mi-ar lipsi: un prăşit de buruieni, un udat de câteva ore, un plantat de floricele, un cules de recoltă, un măturat zilnic pe terasă sau aleile grădinilor... noroc că mai este şi câte o pauză de cafeluţă ! ca niciodată, în aces an, am udat plantele grădinii cu sudoarea corpului - sunt momente ale zilei când corpul meu elimină într-una apă, curg broboanele de apă parcă cineva stoarce un burete... muncesc şi apa curge parcă trecută printr-o sită...

Consum ... cafeluţe multe dar slăbuţe, mai mult de distracţie şi pentru a lua o pauză în muncă... tare şi din multe plante medicinale, este ceaiul de dimineaţă - eu îl consider ca un elixir dătător de viaţă pentru corpurile noastre - toţi trei ne delectăm dimineaţa cu cana de ceai!

Pentru că ... îmi place că anul acesta am reuşit să o conving pe mami să semănăm şi floarea- soarelui, vă prezint câteva fotografii care însă nu pot să vă prezinte adevăratul spectacol care ne întâmpină când intrăm în grădina mare: oricât de cald ar fi, ele sunt vesele şi frumoase: