frumuseţea fizică...

CÎNTARE FRUMUSEŢII UMANE-ÎN CĂUTAREA AFRODITEI-
                     -GHEORGHE MARIN -

    

                                         

                        FRUMUSEŢEA FIZICĂ

                                            -FRANCESCO PETRARCA -


              Dialogul lui Petrarca opune cele două păreri extreme în aprecierea frumuseţii umane - pe de o parte aceea conform căreia viaţa trebuie trăită intens, bucurându-ne de plăcerile dragostei, pe de alta opinia celor ce susţin că frumuseţea fizică, fiind pieritoare şi înşelătoare, ar trebui trecută în planul doi sau chiar ocolită ca preocupare. În locul acesteia este propusă preferinţa pentru frumuseţea spirituală, care este de durată, nealterabilă. Cele două personaje simbol - Bucuria şi Raţiunea - recurg la unele exagerări spre a-şi susţine punctele de vedere. În final se ajunge la concluzia firească, adică la împletirea frumuseţii fizice cu cea spirituală (cu virtutea) ceea ce ar conduce la situaţia cea mai fericită.
BUCURIA - Frumuseţea fizică primează.
RAŢIUNEA - Nu este mai statornică decât timpul: cu el vine, cu el pleacă. Dacă poţi, opreşte timpul din scurgerea lui, şi atunci frumuseţea se va putea opri şi ea în loc.
BUCURIA - Frumuseţea fizică este o primă calitate importantă.
RAŢIUNEA - Te sprijini pe o bază fără consistenţă. Chiar şi trupul trece ca o umbră, şi tu mă asiguri că îţi va rămâne o calitate trupească pur vremelnică ? Calităţile acestea pot să dispară, rămânând neclintită numai substanţa, dar dacă dispare substanţa, nu s-ar putea să dispară şi ele. Fără a mai ţine seamă de faptul că dintre toate calităţile care părăsesc un trup muritor, nici una nu ne lasă mai repede decât frumuseţea. Floarea ei delicată, de îndată ce se iveşte, se veştejeşte chiar sub ochii celui care o admiră şi o laudă. O ofileşte o brumă şi o scutură o adiere de vânt; este culeasă de o mână duşmană, sau călcată în picioare de oricine trece peste ea. Mândreşte-te aşadar şi bucură-te; iată că vine cu paşi mari cea care te va dezgoli de sus până jos pe tine, care te va acoperi cu un văl subţire; moartea singură arată valoarea frumuseţii omeneşti. Şi nu numai moartea; este deajuns şi bătrâneţea, însăşi scurgerea câtorva ani, ba chiar o neaşteptată febră de câteva ore.
              Afirmaţia nu trebuie luată în sensul exact al cuvintelor, ci în ideea că abia după moarte se vede dacă omul respectiv a fost o personalitate cu adevărat frumoasă. Un filozof spunea, de altfel, că abia după moarte ne dăm seama şi de fericirea sau nefericirea omului.
              De altfel chiar dacă nu ar interveni nici o influenţă din afară, frumuseţea se consumă în cursul existenţei sale, terminându-se în neant. Iar bucuria pe care o aduce cu ea, când este desăvârşită, nu se asemuieşte cu durerea pe care o lasă când ne părăseşte. Dacă nu greşesc, a exprimat odată acest lucru frumosul împărat roman care scria unui prieten:''Nu uita, nimic nu este mai plăcut decât frumuseţea, şi nimic nu e mai trecător decât ea !'' Dar chiar dacă ar fi un dar al naturii, durabil şi constant, nu reuşesc să înţeleg ce anume are ea atât de atrăgător această strălucită graţie, deloc substanţială, nici măcar în ceea ce îl priveşte pe om: acoperă o cantitate de urâţenie şi de lucruri revoltătoare cu un strat de piele subţire ca un văl care amăgeşte şi încântă simţurile. E bine, aşadar, să ne bucurăm de bunurile reale şi solide, nu de cele deşarte şi schimbătoare.
BUCURIA - Frumuseţea fizică este plină de o rafinată eleganţă.             
             Cele două personaje-simboluri, în combaterea argumentelor potrivnice recurg totuşi la exagerări. Argumentul în sine fiind adevărat, nu trebuie şi generalizat. De fapt este adevărat şi ce spune Bucuria, că frumuseţea este plină de o rafinată eleganţă, dar şi ce spune Raţiunea e adevărat, că uneori frumuseţea a dăunat. Aşa ar trebui judecate dialogurile şi mai departe, nu rigid, în limita replicilor.
RAŢIUNEA - Eşti legat la ochi, ai lanţuri la picioare şi aripile grele: nu-ţi va fi uşor să descoperi adevărul, să urmezi virtutea, şi nici să-ţi înalţi sufletul cât mai sus. Frumuseţea a pus piedici multora care tindeau spre onestitate şi i-a aruncat în extrema cealaltă.
BUCURIA - Frumuseţea fizică este miraculoasă.
RAŢIUNEA - Spui bine: miraculoasă. Într-adevăr, ce este mai extraordinar decât asemenea vanitate ? La ce eforturi nu se supun ! Câte sacrificii îşi impun, nu pentru a fi frumoşi cu adevărat, ci numai pentru a se face frumoşi şi, în acelaşi timp, câte lucruri oneste, folositoare şi necesare nu neglijează ?
             Acest mod al unora de a ''se face frumoşi'' cu orice chip, în mod forţat este combătut adesea de scriitori şi moralişti, pentru că o asemenea atitudine nu izbutea să conducă la realizarea frumuseţii reale, în armonia dintre trup şi suflet, ci doar la aparenţe, la falsitate şi nefiresc, la nevoia de mască, la dedublări condamnabile, la artificializare.
             Păstrează pentru tine - nu te invidiez - acest bun de scurtă durată şi caduc, această bucurie deşartă. Te asigur că ai un duşman în casă şi, ceea ce este mai rău, ai un duşman gingaş şi graţios. El îţi răpeşte şi timpul şi liniştea; te torturează continuu şi-ţi pricinuieşte necazuri; un foc încins de patimi; o poartă larg deschisă atât urii, cât şi iubirii. Dacă vei fi pe placul femeilor, vei fi urât de bărbaţi sau cel puţin suspectat. Pentru că nimic nu aprinde gelozia soţilor ca frumuseţea fizică, ea fiind dorită cu cea mai mare ardoare. Nimic nu tulbură mai puternic sufletele, şi de aceea nimic nu este privit cu mai multă neîncredere.
BUCURIA - Frumuseţea este extraordinară.
RAŢIUNEA - Şi-i îndeamnă pe tinerii fără judecată să tindă spre ceva nu absolut necesar, până ce ajung să creadă că pot folosi acest bun, socotindu-l îngăduit în măsura în care e dorit, fără a se gândi la ceea ce trebuie într-adevăr. Fapt care a provocat multe morţi premature.
BUCURIA - Frumuseţea este rară.
RAŢIUNEA - Dar peste puţin timp, această frumoasă faţă colorată ca căpăta o cu totul altă înfăţişare. Părul blond va cădea şi firele rămase vor încărunţi; obrajii delicaţi, această frunte netedă, vor fi brăzdate de zbârcituri adânci. Ochii aceştia strălucitori şi senini ca două stele luminoase vor fi întunecaţi de un văl de tristeţe; dinţii albi luminoşi ca fildeşul, vor fi acoperiţi de o crustă urâtă şi nu numai că îşi vor pierde culoarea, ba chiar vor părea a fi alţii. Capul drept, umerii cândva vânjoşi, se vor încovoia; gâtul delicat şi neted se va încreţi de zbârcituri; vei ajunge chiar să te gândeşti că mâinile acestea aspre şi picioarele devenite între timp diforme nu sunt ale tale. Inutil să merg mai departe: va veni ziua când, privindu-te în oglindă, nu te vei mai recunoaşte. Şi toate aceste urâţenii, pe care tu le crezi foarte îndepărtate, te asigur că, dacă vei continua să trăieşti, îţi vor apărea mult mai repede decât bănuieşti; şi ţi-o amintesc, pentru că tu, înmărmurit în faţa atâtor noutăţi, să nu spui că nu ţi le-am prezis. Dacă vrei să mă crezi, peste un timp te vei mira mai puţin de schimbările intervenite.
            Sigur, e bine să ştim, cum spune Raţiunea, că frumuseţea e trecătoare. Dar din cauza acestei treceri nu înseamnă că trebuie să ne fie indiferentă, preferând urâţenia. Autorul va dovedi mai departe că, întrucât frumuseţea fizică e trecătoare, e mai bine să ne îngrijim şi de frumuseţea morală, spirituală.
BUCURIA - Până una alta, frumuseţea este strălucitoare.
RAŢIUNEA - La această afirmaţie nu aş putea să-ţi răspund printr-o expresie mai concisă decât aceea a lui Apuleius: ''Aşteaptă o clipă, şi ea nu va mai fi !''
BUCURIA - Până acum, frumuseţea fizică este desăvârşită.
RAŢIUNEA - Cât de mult i-aş prefera o desăvârşită frumuseţe spirituală ! Există într-adevăr o frumuseţe proprie sufletului, mult mai delicată şi mult mai sigură decât cea a trupului; şi ea se supune, la rândul ei, unor legi proprii şi unei dispoziţii armonioase a părţilor ei componente. E o frumuseţe căreia merită să i te dedici, fiindcă timpul nu o consumă, bolile şi moartea nu o distrug. În schimb, voi toţi admiraţi lucrurile efemere.
BUCURIA - Cel puţin până acum, nu este o frumuseţe comună.
RAŢIUNEA - Ca şi în alte privinţe, şi în aceasta trebuie să preferăm o cale de mijloc. Dacă frumuseţea fizică nu te va face să te placi pe tine însuţi, şi dacă nu te vei îngriji să placi altora mai mult decât se cuvine; dacă o vei folosi cu castitate, sobrietate şi modestie - vei primi suficiente laude.
BUCURIA - O înfăţişare frumoasă înseninează sufletul.
RAŢIUNEA - Dimpotrivă: îl chinuie , şi adesea îl târăşte în fel de fel de primejdii. Ce sens are să te mândreşti cu ceea ce nu este al tău şi cu ce nu poţi păstra mult timp ? Nu i-a adus glorie nici unuia dintre cei care au avut-o, mulţi însă au devenit glorioşi, liberându-se de ea. Dar să-i lăsăm pe alţii: ceea ce constituie valoarea lui Spurina nu este frumuseţea pe care a avut-o de la natură, ci urâţenia pe care şi-a provocat-o. 
BUCURIA - Mă străduiesc să unesc virtutea cu frumuseţea.
RAŢIUNEA - Dacă vei reuşi, atunci te voi socoti cu adevărat fericit şi o dată cu mine şi toţi ceilalţi: frumuseţea va părea mai strălucitoare, virtutea mai nobilă. Deşi Seneca scrie că greşeşte cel ce spune:''Este mai plăcută virtutea într-un trup frumos'', totuşi eu cred că observaţia ar fi dreaptă numai dacă ar fi spus ''mai mare'' sau ''mai desăvârşită'' sau ''mai adâncă''. Dar din moment ce spunând ''mai plăcută'', se referă nu la virtutea în sine, ci la judecata celor de faţă, mi se pare că Vergiliu nu a fost departe de adevăr. În sfârşit: cum vraja frumuseţii nu este ceva trainic şi indispensabil, apreciindu-le şi pe una şi pe alta, eu voi admite să se spună că frumuseţea serveşte virtuţii de podoabă, deloc neplăcută la vedere, dar de scurtă durată şi fragilă; iar frumuseţea singură aş numi-o un balast pentru spirit, precum şi o nefericită dovadă de trist dispreţ.
                             (FRANCESCO PETRARCA,''FRUMUSEŢEA FIZICĂ'')
                     (https://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarca )
             pag 235-238, ''SCRIERI ALESE'' - traducece de George Lăzărescu -                                 
        http://adriataras.blogspot.ro/2013/08/filosofie-scrieri-alese-francesco.html


... postarea este propusă de Zinnaida unde veţi găsi cele mai multe date...
... provocarea are sloganul ''Click&Comment Monday''! 
... distribuie pe reţele articolele care îţi plac mult !
... deci dacă este luni, provocarea este:''CÎNTARE FRUMUSEŢII UMANE-ÎN CĂUTAREA AFRODITEI-'', GHEORGHE MARIN !
    notă:
         Lucrarea a fost concepută ca o sinteză a celor mai relevante texte literare (poezie, proză, teatru) şi teoretice (eseuri estetice, filozofice, etice) despre frumuseţea umană... scrieri ale poeţilor, prozatorilor, dramaturgilor, filozofilor, moraliştilor, esteticienilor din toate timpurile...