noi oamenii...

... gânduri frumos aşternute de prietena mea, doamna Laura (Laura Schussmann):
          ''E ultima săptămână din acest an, dar e încă sărbătoare... Sărbătorim noul și vechiul în același timp… Trecerea unui an, pe care l-am trăit cu bune și rele, de care ne scuturăm ca brazii de ninsoare… și începerea unui an nou, cu speranțe, cu vise, cu dorinţe… 
               Noi oamenii suntem atât de minunați, dar uneori uităm… 
           Noi oamenii suntem atât de unici... dar uneori ne place doar să ne pierdem în mulțime cu tăcerile și temerile noastre de a fi noi inşine… 
           Noi oamenii putem fi atât de malefici, dar uneori nu ne mai putem opri din a crea suferință celor din jurul nostru, uitând că de fapt noi ne rotim la nesfârșit pe rotisorul iadului...
           Noi oamenii putem fi atât de fericiti… dacă ne-am bucura de viața pe care o primim în dar... da…viaţa noastră e un dar… și noi oamenii ar trebui să fim un pic mai înțelepți să ne bucurăm de acest dar minunat...
           Noi oamenii putem fi profunzi… dar și superficiali…
           Noi oamenii putem fi și buni… dar și răi…
           Noi oamenii putem fi oameni… dar putem să și învățăm să fim… îngeri...
           Noi amenii avem voie să fim visători… dar și realişti… 
           Noi oamenii…
              E timpul să spunem bun rămas anului ce pleacă… dar să luăm ce a fost ca o experiență de viață, învățând din greșelile trecutului… 
           Curând… e timpul să spunem bun venit… anului ce vine… cu speranță... și cu sufletul deschis spre viaţă…
           Săptămâna asta e ca o punte de trecere între trecut și prezent… E timpul să ne amintim de speranță… 
           Căci speranța este o amintire frumoasă a viitorului. Când ne dorim viitorul cât mai aproape trebuie să ne amintim că avem nevoie mereu de speranță și un zâmbet în colțul buzelor...''

             (LAURA SCHUSSMANN, ''NOI OAMENII...'')