ştafeta...

... este destul de târzie ora în noapte...
... am avut atâţia ani un leptop cu care am reuşit să depăşeşc multe obstacole...
... era destul de avansat ca vârstă dar m-a susţinut, eroic, în toate încercările mele de a-mi îndeplini, în principal, activitatea de la serviciul pe care-l aveam pe atunci... 
... an după an, am activat amândoi, cu plăcere, şi pentru a comunica cu alte persoane dar şi pentru a-mi scrie pe blog amintirile...   
... pe când eram la serviciu, ne ajutau pe amândoi colegii de la sectorul ''informatică''...
... apoi, rămaşi singuri, ne-am descurcat încetişor amândoi...
... dar a venit o clipă când am încercat să lucrez şi el nu a mai putut !!!
... deşi ştiam că va sosi şi această clipă, tot mi-a fost grea despărţirea de leptopul meu drag !!! şi la fel a fost şi pentru părinţii mei (mami m-a întrebat, mai în glumă, mai în serios, cum îi facem înmormântarea...) !!! oftez...
... am reuşit să depăşesc, practic, impasul cu ajutorul scumpei mele surioare ce m-a ajutat să cumpăr alt leptop - Bunul Dumnezeu să-i dea sănătate şi s-o ajute în tot ceea ce îşi doreşte să realizeze !!! are un suflet bun ca pâinea caldă !!! 
... am început să mă adaptez noului leptop - primii paşi - pentru că este diferit de ceea ce am avut (este alt model...) şi am altă dotare în programe...
... nu am reuşit să stabilesc noului leptop o identitate care să aibă legătură cu sufletul meu... încă nu ştiu ce foto - pentru personalizarea sa - îl va caracteriza de acum încolo...
... ceea ce ştiu este că îl deschid şi, fără să vreau, mă aştept să îmi răspundă tot vechiul meu leptop, să mă întâmpine tot imaginea cea dragă:

... cred că o să mai caut mult timp de-acum încolo... 
... ştafeta a preluat-o noul leptop, ne acomodăm reciproc unul cu altul - aşteaptă doar ca să-l ''botez''!