mai vreau...

... locuiesc cu părinţii şi, zilnic, mă cam necăjesc că sunt dădăcită (=sfătuită) cum să fac mai bine orice activitate! dacă ripostez că sunt şi eu mare de mult timp, mami îmi aminteşte că pentru ea sunt tot copilul ei indiferent de vârstă, deci trebuie să mă înveţe...
... îmi dau seama că este bine că sunt cu părinţii, nu aş schimba nimic din ce am ales...  
... nu toţi au o asemenea bucurie, mi-am dat seama mai ales citind o minunată poezie scrisă cu atâta talent de prietena mea virtuală, dna Nora (Anna-Nora Rotaru‎.     

   MEMORIAL.....MAI LASA-MA SA-MI FIE DOR DE TINE ):

''Acum, când anii mi-au trecut,
 Ce vreau pot face, în sfârşit!
 Timp nu mai am de pierdut,
 Atât şi-atâte-am de făcut,
 Că-mi simt grumazul covârşit!
        Mi-amintesc, când eram mică,
        Parcă de când m-am născut...
        Mi se cuibărise-o frică,
        Ce prin spate mă furnică,
        Pan-acum, când am crescut!
 Că-mi zicea a mea mămică:
 "Stai cuminte, nu-i corect!
 Las-aceea, c-acum pică!
 Nu lua-n mână, că se strică!"
 Aplicând măsuri direct...
        Cum şi câte-n sumedenii,
        De când eram eu pe brânci...
        Parcă mă-mpungeau vedenii,
        Păreau toate ciudăţenii,
        Să le guști, să le mănânci!
 Azi... sătulă-s de-nterzis!
 Din trecuturi, ies fantasme...
 De atâta "nu-i permis",
 De jurat şi de promis,
 Am uitat să cred în basme!

        Iar acum... cum să v-explic?
        Copil m-aş întoarce-n vreme!
        S-aud maica să nu stric,
        Să mă scol, să mă ridic,
        Să mă certe... să mă cheme!''

      -ANNA-NORA ROTARU-  

''MAI VREAU SĂ-MI FII O DATĂ...''

24/11/ 2015