ca un cocor ...

... versuri minunate de la Valentina ( Valentina Graur Lazarencu ):

''Mă desfrunzesc, încet, pân-la tulpină,
Și mă avânt în cârduri de cocori,
Eu am noroc, că ziua e senină,
Și cerul a ascuns tăcuții nori. 

Și înălțimea asta-mi pare mică
Iar cerul de-un albastru păcălit,
Să mă ridic un pic, că nu îmi strică,
Să mă feresc de-un soare pârjolit.

Am ochii ațintiți spre alte-nalturi,
Am inima lăsată în pridvor,
De unde am făcut primele salturi
Și-am încuiat portița cu zăvor.

Ați auzit, cândva, cum plâng cocorii? --
Tot plânsul lor e rugă către cer,
Căci el răscoală-n suflete fiorii,
Ca ceara se topește, orice fier.

În cântul lor sunt sufletele noastre,
Ce-s înălțate-n zbor triunghiular,
În cuceriri de zariști mai albastre,
Din mediu-acesta veșnic circular.

Mai am un cer și e ascuns în mine,
Îl știu din ziua-n care m-am născut,
Cu mult azur, cu soare, ca o pâine,
În viața mare el m-a petrecut.

Dar e prea mic și-i fără de cocoare,
Le vreau alături, în înaltul dor,
Eu le privesc, cu multă admirare
Și zbor stafie albă-n urma lor.''
     (VALENTINA GRAUR LĂZĂRENCU

       ''

CÂNT DE COCORI'')