ganduri si stele ...

... a venit noaptea ... e liniste peste tot ... indepartat, se aude latrat de caini - cine stie ce mai discuta acum, asa tarziu ?!
... e atat de frig ... daca ar fi zapada ar fi mai cald!
... compensatia serii vine - zic eu - de la cerul instelat ! cerul e ca dintr-o imensa catifea intunecata plina de milioane de stele ... ceva atat de minunat incat imi e greu sa gasesc cuvintele ...
... desi e atat de frig, nu ma pot opri sa nu admir minunatele stele - parca mult mai stralucitoare decat pe cerul verii ...
... pacat ca nu am suficiente informatii si practica de a identifica usor grupurile de stele ... stiu doar, de mica, grupul stelelor din Carul Mare, Carul Mic ... 
... zilele trecute am recitit o carte "Nobel contra Nobel" unde mi-au placut cateva versuri care vorbesc tot despre stele :
     "Cand noaptea se lasa,
      eu ciulesc urechea, pe scara,
      stelele se inghesuie in gradina.
      si eu sunt aici, in bezna.
      Asculta, o stea a cazut sunand, din ceruri, 
      Nu umbla desculta prin iarba, 
      gradina mi-e plina de aschii stelare."
              ("Stele", Edith Sovergram)