... nu este prima oara când primesc semnale de la cei din jur = răspunsuri la frământările mele din o anume perioadă...
... când sunt foarte supărată, fie întâlnesc o persoană care îmi vorbeşte despre ceva din viaţa ei - din care înţeleg că este şi mai trist decât la mine; fie îmi ridică moralul zâmbindu-mi şi aducându-mi o "rază de soare"...
... acum pentru că am un zbucium interior de ceva timp... nu mi-e uşor să vorbesc ...
... fiecare om trece prin diverse experienţe, în viaţa... uneori simţi că este ceva parcă predestinat!
... toată viaţa am iubit enorm cărţile şi am cumpărat când mi-a permis "buzunarul" meu, mititel ...aşa am descoperit, la maturitatea gândirii, că am cumpărat cărţi pe care le-am răsfoit dar nu le-am înţeles atunci când le-am cumpărat dar ...le-am adunat în bibliotecă...
... părinţii mei au format o familie care a avut un destin departe de rădăcini... e foarte greu aşa...dar am gândit că noi, noua familie formată, vom fi uniţi...
... sora mea, mai mică, a ajuns foarte departe de noi... fiind mai mică, totdeauna a fost răsfăţata familiei, cocoloşită de toţi, neînvăţată cu greul vieţii...nu am avut o relaţie prea grozavă noi două dar eu am zis tot timpul că eu sunt mai mare şi trebuie să las de la mine...ştiam sau credeam că o cunosc bine...dar a fost un moment în care ne-a atras "mirajul străinătăţii" - de reuşit să plece a fost doar ea, sora mea mai mică ... provocând o mare suferinţă mamei mele - legată prin miii de linii nevăzute de sora mea...treptat a trebuit să devin şi "sora mai mica" pentru sănătatea sufletească a mămicuţei mele...
...a trecut timpul şi zi după zi, comportamentul surioarei mele a devenit ciudat, de neînţeles - mai ales pentru mine, care credeam că le ştiu pe toate!!!
...şi aşa am început practic să caut ... date/informaţii care să îmi mulţumească neînţelesurile inimii mele... şi am descoperit că am şi cărţi care să imi spună ceva, doar să le iau din bibliotecă şi să le citesc cu adevărat, mai ales că acum aveau alt înţeles pentru mine...erau cărţile cumpărate demult şi necitite...despre abc-ul astrologiei şi numerologiei...am citit pe nerăsuflate, apoi mi-au ieşit în cale altele care îmi erau necesare pentru pasul următor...apoi am descoperit un limbaj al unei doamne care m-a atras total: URANIA...la început emisiunea vorbea pentru mine lucruri stranii dar spre finalul fiecărei emisiuni, apăreau răspunsuri interesante...
... cum sunt autodidactă (urmând exemplul marelui Eliade), am început să învăţ pe principiul: dacă există informaţii ajutătoare, să le învăţ şi unde nu ştiu, în timpul emisiunii cu URANIA, să îmi notez tot ce nu înţeleg...şi treptat, am ajuns să înţeleg tot limbajul...bun! dar eu voiam să ştiu practic, ce se întâmplă în familia mea, ca un adevărat scorpion ce sunt, să aflu singură rotiţele ascunse ale mecanismelor...
... şi aşa am început să învăţ cum să mă analizez singură...şi să compar fiecare informaţie, pe propria mea piele, pentru a înţelege rostul evenimentului descoperit!
...am avansat ! şi aşa am trecut să mai culeg date şi de la alte persoane - dar numai în care am simţit, ghidată de vocea interioară, că îi înţeleg bine limbajul şi că mă va ajuta în evoluţie!
... vocea mea interioară nu mi-a dat curajul de a merge la cursuri pentru a evolua mai uşor, nu aveam încredere că nu voi fi manipulată energetic!
... să nu credeţi că aceasta a durat zeci de ani - nu, pentru că eu trebuia să am răspunsuri cât mai rapide despre ce se întâmpla în familia mea...
...trebuie să recunosc că a mai fost un eveniment important în viaţa mea: întâlnirea cu o doamna care mi-a deblocat/mi-a deschis "canalele energetice" ... eu fiind un purtător de energie între ea şi mami care era bolnavă - dar nu o tolera pe doamna respectivă! şi mami s-a făcut bine atunci, acceptând energia dată de mine (dar primită de mine de la doamna respectivă)! şi aşa am mai descoperit un mic "dar"! şi aşa, treptat, am mai evoluat într-o direcţie: sănătatea! am avut încredere în puterea plantelor şi, treptat, am învăţat cum să-mi ajut energetic şi prin plante...doar familia pentru că, faţă de alţii, nu am avut curajul ... şi aşa am devenit "moaşa " familiei...
... am putut afla multe despre mine, despre sora mea, despre familia mea în general... multe nu ţineau de mine să le pot îndrepta! unele erau prea târziu ştiute...
... daca aş fi avut ocazia de a cunoaşte tot ceea ce ştiu acum, la începuturi ... poate toate ar fi fost îmbunătăţite, măcar!
... am încercat să schimb la mine ceea ce m-a şocat de la început când am citit prima oară, eu considerând multe din gesturile mele ca fiind pozitive - şi de fapt erau negative ... treptat, am încercat să fiu conştientă de latura mea negativă din comportamentul meu zilnic... am început să analizez mai bine ceea ce se întîmplă la serviciu referitor la persoana mea... şi am încercat să mă modelez, să devin din ce în ce mai conştientă de ceea ce fac şi vorbesc ...
... am evoluat zic eu pentru că am înţeles că pot să transmit multe informaţii şi altora, pentru autocunoaşterea mai bună personală sau, mai ales dacă au pe cineva bolnav sau dacă au un copil - căruia e bine să ştii, la timp, înţelegându-i personalitatea, cum să-l ajuţi pentru a evolua corect! de mică am avut milă de cel de lângă mine, încercam să-l ajut cum puteam...
... am avut reticenţe în a scrie pe blog despre această latură a personalităţii mele... dar chiar dacă nu am scris despre aceasta, drumul meu a luat-o tot în această direcţie...
... o prietenă îmi scrie dându-mi un răspuns care mi-a plăcut: i-am dat idei ... povestind câte ceva pe pagina mea de jurnal...
... dar zbuciumul meu (tot la el revin!) este material ... o viaţă întreagă am muncit pentru a-mi ajuta financiar familia ... iar acum am greutăţi!!! caut soluţii ... mi-ar conveni să stau numai cu familia - părinţii mei sunt mult în vârstă şi simt nevoia ajutorului meu clipă de clipă - să muncesc la domiciliu ... dar cine are nevoie de ceva de la mine?! - ca să lucrez acasă! am 2 pasiuni: lucrul manual - cusut, tablouaşe cu fulgi şi mărgele, tiugi vopsite, toate existând prin casa noastră şi considerate, de familie, ca artă... - (dar nu cunosc pe nimeni - nu am un grup de cunoştinţe, sunt o singuratică şi fără îndrăzneală! şi cine ar veni să cumpere de la mine?!) şi astrologia! şi aici este o problemă: cine să aibă nevoie (aşa am mai ajutat, câte o prietenă - dar gratuit) de mica mea îndeletnicire şi să vrea să mă plătească, chiar cu sume mici!!!
... simt că sunt ... blocată - ca la rugby !
... nu ar trebui să mă gândesc la partea materială - aşa-i!!! dar cum să ies din necaz?!
Daca iti place lucrul manual ai putea sa te apuci sa mesteresti chestii pentru evenimente,nunti, botezuri, de la felicitari, invitatii, marturii si tot felul de prostioare si pana la cadouri handmade. Astea se cer pe piata si daca ai indemanare cu un pic de efort si imaginatie ai putea face din asta o mica afacere. am o prietena asa a inceput, iar acum are multe cliente. Eu cumpar destul de multe chestii handmade pe post de cadouri, imi plac mai mult personalizate, decat plasticul de prin magazine. Tu te poti promova si pe blog. Asa ca multa bafta si capul sus!
RăspundețiȘtergerein primul rand, multumesc frumos pentru vizita! conteaza mult pentru mine! iar pentru sfaturi si sugestii, multumesc frumos! ceea ce este greu pentru mine, este indrazneala! sunt bun executant dar nu initiator de actiuni/afaceri ! daca as gasi pe cineva, cu care sa ma asociez ar fi mai usor pentru mine! dar sunt o singuratica... oricum, am sa incep sa adun date referitor la ce mi-ai sugerat ca lucruri marunte, placute...pentru moralul meu, cumplit de jos aflat acum - este si taticu bolnav - conteaza enorm ca mi-ai scris pe blog!
Ștergere