duminică, 30 decembrie 2012

La Mulţi Ani!


LA MULTI ANI !

         





BONNE ANNEE !






 
AKEMASHITE OMEDETO !






KALI CHRONIA !



EIN GUTES NEUES JAHR !



XIN NIAN HAO !





HAPPY NEW YEAR !

YENI YILINIZ KUTLU OLSUN !




FELIZ ANO NUEVO !




SRECNA NOVA GODINA !


     Anul care vine să ne aducă tuturor căldură sufletească, dragoste, impăcare, fericire, veselie, pace, bunătate … La multi ani !   

vineri, 28 decembrie 2012

să ne amintim de ... Nichita

 ... pentru că tocmai am aşternut câteva gânduri care mă frământau referitor la ... TIMP ... , cred că ar fi potrivită  o poezie care vorbeşte mai bine ca mine despre acest zbucium al omului:                   
''Trăim un prezent pur ?
 A trăi inseamnă timp?
 Timpul este tot ceea ce nu inţelegem?
 Timpul este tot ceea nu suntem noi?
 Există timp acolo unde nu este nimic altceva?
 Timpul este fără să fie?
 Timpul este insuşi Dumnezeu?
 Inima mea bate in timp?
 Sunetele, mirosurile,
 pipăitul, gustul, vederea
 sunt chipuri ale timpului?
 Timpul este legat de lucruri?
 Timpul este legat de cuvinte?
 Gândurile sunt timp?
 Timpul este insuşi Dumnezeu?
 A fi, inseamnă timp?
 A avea, inseamnă timp?
 Ceasurile sunt bisericile noastre
 de mână sau de buzunar,
 de perete.
 Ne rugăm luând cunoştinţă
 de bătaia lor inscrisă pe cadrane .''

  
                         (Nichita Stănescu, ''Intrebări'', 1972)
                           -https://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu -

gânduri despre ... timp

... fiind in vacanţă, este iarnă, focul face să trosnescă lemnele in sobă ... ce pot să fac mai plăcut decât ... să gândesc, să reflectez ...
... subiectul găsit, şi care mă frământă din ce in ce mai mult, este TIMPUL !
... am incercat să citesc mult ca să văd ce anume pot afla despre noţiunea "timp", ce au gândit in trecut şi alţii, dar şi in prezent ...
... in una din lecturi am găsit o posibilă definiţie, puţin mai filozofică:"timpul este acea inlocuire subtilă a spaţiului cu alt spaţiu, ... timpul este o generare şi conectare continuă sau discontinuă de spaţii, care parcurse succesiv alocă caracteristica transformantă a configuraţiei spaţiale sustenabilă temporal..."
... Domnitorul Dimitrie Cantemir scria in "Metafizică":
 '' ...Timpul apare ca o oglindă a creaţiunii, in care oglindă unele sunt reprezentate că au fost, altele că sunt, altele că pot fi..."
... Constantin Rădulescu-Motru scria: 
 " ... In timpul trăit in destin minutele din tinereţe sunt altele decât cele de la bătrâneţe; minutele tragice altele decat cele in acontemplaţie ..." 
... intr-o altă lectură, in revista "Familia ortodoxă" (iunie 2011), am găsit cateva rânduri unde se vorbea despre ceea ce şi eu am simţit şi simt, acut: 
..."inainte vreme, oamenii se mişcau încet, cu rânduială, în tot ceea ce împlineau de-a lungul unei zile, a tuturor zilelor vieţii lor. Începeau ziua cu rugăciunea de dimineaţă şi o sfârşeau cu cea de seară; la masă spuneau Tatăl nostru şi nu se apucau de ceva până nu-şi făceau semnul Sfintei Cruci. Adică omul găsea răgaz în toată vremea şi locul să-i zică o vorbă lui Dumnezeu şi, ca răspuns, să primească în suflet încredinţarea că nu este singur. Viaţa lui, deşi era grea, cu urcuşuri şi coborâşuri, cum îndeobşte trebuie să fie viaţa fiecăruia pentru a învăţa ceva din ea, îi aducea un sentiment de împlinire. Era o existenţă trăită plenar."
... adică totul era după o rânduială, " legea firii", ce cuprindea intregul univers ... 
... in viaţa mea, pot spune că au existat si există momente, din ce in ce mai multe, când imi doresc să regăsesc pacea copilăriei, pacea acelor zile care aveau alt ritm! Şi asta, nu pentru obiceiul de a mă plânge, nu pentru tendinţa de a zice "dacă aş mai putea trăi o dată ...", ci pentru că incerc să imi explic ce s-a intâmplat intre timp şi ... cum de totul acum este răsturnat, totul este altfel, şi nu mai găsesc momente de ''dulceaţă'' pentru suflet ... !!!  
... intr-o lectură de demult, la Dumitru Constantin (''Inteligenţa materiei'') am găsit câteva rânduri despre timp:
..."există un timp astronomic prin care cu toţii ne măsuram anii şi evenimentele şi un timp biologic care cuprinde timpul fiziologic şi timpul psihologic. Reacţiile biochimice din celulele noastre au un ritm de desfăşurare diferit de la o vârstă la alta, ceea ce a impus noţiunea de timp biologic ..."
... iar in revista "Familia ortodoxă" (iunie 2011), am găsit următoarele (care arată că zbuciumul meu există şi la alţi semeni de-ai mei!): 
..."este o însingurare: graba, ritmul nebun ... al lumii în care trăim face sa nu mai avem timp pentru ... sufletul nostru ... Sufletul are ritmul său, acela al comunicării adânci şi liniştite cu Dumnezeu şi cu celelalte suflete ..." 
... este greu să exprim o părere: văd eu altfel lucrurile acum (să fie oare vârsta biologică?- ritmul  creşterii şi imbătrânirii ?) ... sau ... intr-adevăr nu mai acord suficient timp comunicării cu sufletul?
... sau ... intr-adevăr ... timpul nu mai are răbdare cu noi?! (o frază care mi-a plăcut - tot din ''Familia ortodoxă'')...
...Oare?! ... eu ştiu că, in stilul meu, incerc să menţin comunicarea cu sufletul, să imi menţin inima bună, caldă in relaţia cu mine şi cei din jur!... 
... in unele lecturi am găsit şi o explicaţie a vitezei accelerate a timpului! printre cauze: inlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian ... crearea ceasului mecanic ... depărtarea de natură şi poluarea continuă a Pământului ... creşterea frecvenţei rezonante de bază a Pământului (=rezonanţa Schumann = pulsul Pământului) - toate având ca rezultat ... reducerea zilei - percepută de oameni! -  de la 24 de ore la 16 ore ... si cum in lumea noastră, pulsul nostru (al inimii) are legătura cu pulsul Pământului, cu pulsul corpurilor ceresti, toate fiind UNUL (ciclul sacru), corpurile noastre simt accelerarea vitezei timpului ... procesul de schimbare (fizică şi spirituală) ...
... Cine poate şti adevărul?! Sigur ceva se intâmplă ! E inceputul a CEVA!
... dar, sigur pot spune că evenimentele din ultimii 2-3 ani au fost (cel puţin pentru mine!) aiuritoare, totul s-a petrecut cu o viteză din ce in ce mai mare, de multe ori nici nu mă dezmeticeam bine, şi ... gata, se ducea noutatea - şi apărea alta - care la fel de repede era detronată de alta!... şi acest proces nu s-a terminat! continuă ...
... se vorbeşte de schimbare... există atâta schimbare peste tot ... dar nimic incă nu se aşează, nu se finalizează ... ce s-a schimbat azi, mâine este schimbat iar, iar poimâine se poate intâmpla să revenim la prima schimbare, şi tot aşa, mai departe ... şi totul brusc, când nu te aştepţi!
Bulversant, nu?!... Dar şi incitant!

joi, 27 decembrie 2012

cantecele iernii si.. Kinkade...


 

... acum cateva zile, am descoperit un pictor ce a realizat minunate tablouri: Thomas Kinkade! 
        [A fost - pentru ca a parasit aceasta lume!]

... cat de multe imagini ce prezentau Craciunul am admirat ... si din multele admirate de mine, fara sa cunosc cine le-a realizat, au fost pictate de Kinkade !
... stiu ca ori de cate ori le privesc, ma intorc la copilarie cand totul era frumos, luminos, ca in multele basme citite de mine si traite in imaginatie...




...de atatea ori am ascultat cantecele traditionale americane cu ocazia iernii si Craciunului...
...dar in acest an am descoperit in Youtube un video cu placuta voce a lui Dean Martin (" Let it snow! Let it snow! Let it snow!") insotit si de cateva imagini frumos realizate, cu o iarna idilica ... erau tablourile ale lui Kinkade!  ... adresa din Youtube este: 
                 http://youtu.be/9VO_KAuWF_0?t=1m47s

colţişor de vis...

... am admirat azi un alt minunat colţişor din Japonia: insula Iriomote-jima!
... filmul prezentat la Tv nhk world , realizat într-o frumoasă călătorie a studentei Lana Bergmann, m-a încântat cu imaginile prezentate, cu specificul zonei ...


... am admirat apoi un mic hotel, undeva în natură, cu respect pentru tradiţia japoneză ... să deschizi uşa camerei, să ajungi atât de aproape de natura minunată, să auzi în liniştea nopţii glasurile pădurii, să te joci cu licuricii !!!  
... apoi, a fost călătoria cu un mic vaporaş (şi cu pânze), am admirat apa atât de limpede, coralii (peste 40 de specii, am înţeles!) până la o insuliţă - loc unde puţine picioruşe de om au călcat! un peisaj minunat, mai frumos decât cel prezentat în filmul "Laguna albastră"!  


... m-am bucurat (chiar dacă sunt la atât de mulţi km distanţă de aceste minunate locuri!) de imaginile prezentate, am simţit bucuria pe care a simţit-o Lana în această călătorie ... am lăsat imaginaţia să mă plimbe prin pădure, am încercat cu multă gingăşie să iau în palmă un licurici (cred că este ceva unic în viaţă ...)! 
... am găsit şi o adresă din Youtube unde puteţi viziona un mic video ce prezintă imagini din acest minunat colţişor:

marți, 25 decembrie 2012

despre Vlad Ionescu...

...A trecut mult timp de când l-am văzut la tv pentru prima oara pe Vlad Ionescu! Era ceva ciudat pentru mine! Un om care ştia multe, vorbea dezinvolt despre subiecte despre care de-abia aflasem câte puţin! Vorbea despre curiozitaţi ale tuturor timpurilor, despre Nostradamus...Si am aflat de la el (la tv) că este un impătimit al scrierilor lui Nostradamus : publicase o carte care a impresionat lumea: „Le message de Nostradamus sur l’ere proletaire” (ce fusese apoi tradusă in italiana şi chiar in Japonia)..Ajunsese invitat chiar la tv japoneză unde - pe 2,3,4 aprilie 1991 - in trei emisiuni işi prezentase predicţiile descifrate despre căderea lui Gorbaciov, desfacerea Imperiului sovietic, evenimente din America lui Clinton, etc.
 ...Altceva nu ştiam despre Vlad Ionescu!
...De atunci a trecut mult timp - intre timp a părăsit această lume - şi de-abia acum am citit mai mult despre Vlad Ionescu! Am aflat că:
...A fost fiul preotului Duminică Ionescu, duhovnicul lui Corneliu-Zelea Codreanu!
...A avut un inceput de artă strălucit – a expus la 19 ani, în 1941, a expus apoi la 23 de ani, in 1945 (alături de marele pictor Ion Ţuculescu)...
...A avut ca dascăli pe Aurel Bălţatu, Jean. Al Steriadi, Gheorghe Petraşcu...
...A avut in ţară expoziţii de pictură modernă, expresionist-abstractă şi mistică.
...A avut apoi expoziţii in Gemania Federală, la München şi Freising.
...A avut numeroase expoziţii la New York, în alte state americane.
...A avut de asemenea expoziţii în Italia, Franţa, Grecia.
...A pictat destul de mult: panze in ulei, icoane pe sticlă şi pe lemn, desene si gravuri... pictură modernă, expresionist-abstractă şi mistică.
...Arta sa te duce cu gandul la Cézanne şi Braque, Mondrian şi Van Gogh, Jackson Pollock şi Kandinski, Victor Brauner şi Pallady, Iser şi universul pictural bizantin şi aparţinător de Extremul Orient.
...A primit premii pentru arta sa esoterică.
...A avut şi cărţi şi studii cu o interesantă viziune asupra lui Brâncuşi, zeci de pagini dedicate filosofiei artei şi istoriei artei universale, artei moderne şi picturii icoanelor, dar şi expoziţiilor de avangardă (analiza holografiilor create şi expuse de Salvador Dali la New York, în 1972).

P.S.
   Deşi a creat, nu este cunoscut bine şi preţuit in ţara lui de origine!

iarna ...

... a venit iarna... este decembrie...
...anotimpul în care mă  simt iar copil...
...totul este acoperit de zăpadă ... este ger ...
...căţeii mei latră ca de obicei orice persoană care le tulbură liniştea - trecând pe drum - şi repede apoi fug in culcuşurile lor pline cu paie şi tot ce am găsit călduros pentru ei... Puiu este mai rezistent, stă mai mult pe afară (afară din căsuţa lui), aleargă pe aleile ce le avem in grădina plină de zăpadă, dar Leu, este cel mai mare friguros - iese puţin şi fuge repede in căsuţa lui! 
...sunt intr-o minunată vacanţă de iarnă: sunt de Crăciun şi de revelion acasă! O vacanţă dorită ani la rând de mine şi familia mea dar care, anul acesta, a venit pe neaşteptate!
...am impodobit cu lumini (fir roşu) şopronul casei pe toată lungimea lui, am impodobit bradul şi am aprins luminile ... e minunat!!!
...in sobă trosnesc lemnele şi este o căldură plăcută!
...mă bucur de reintâlnirea cu lumea minunată a leptopului meu (pe care l-am avut defect ceva timp!), o lume plină de lucruri frumoase dar uneori greu accesibile mie (neavând atatea cunoştinţe necesare!)...
...mi-a fost atâta dor de lumea blogului meu...
...am căutat ceva frumos, cu subiect legat de iarnă, şi am găsit într-adevăr ceva deosebit de interesant, un video prezentat în Youtube de dl Nomiyana! 
... Nabana no Sato Park, din Kuwana City, Japonia, este o grădină botanică deosebită. Ziua turiştii sunt atraşi de frumuseţile grădinii botanice! Noaptea totul se schimbă pentru că a fost creat un program cu mii de lumini - ceva de necrezut! -, aleile parcului sunt impodobite cu lumini, există un tunel cu mii de lumini prin care se pot plimba turistii, sunt restaurante, etc...
... mi-a plăcut atât de mult ce am vizionat, incât vă prezint adresa unde găsiţi imaginile din Nabana no Sato Park -by night-! Vizionare plăcută !

duminică, 11 noiembrie 2012

eu şi antreprenoriatul ...

... a trecut deja ceva timp de când am fost, pentru scurt timp, la un mic curs despre care nu prea ştiu sigur ce scop avea!? ... să ne placă, să ne trezească curiozitatea, să învăţăm ceva nou!?
... idei de afaceri!
... am încercat totdeauna să acumulez cât pot din orice experienţă prin care trec în viaţă!
... aşa că ... am trecut la treabă!
... nu cred că este simplu să treci la treabă în orice domeniu! Mai ales în acest caz!
... cum să îţi imaginezi, brusc, că vrei să devii antreprenor, să ai o idee şi să o pui pe hârtie!
... mai ales că nu ai habar de adevăraţii paşi ce trebuie făcuţi, întâi pe hârtie!?
... am luat în serios totul, atât cât am putut cu forţele mele, am ales o idee (pentru o afacere), am cules informaţii din diversele domenii ce au legătură cu domeniul ales de mine ...
... dar am mers în paralel cu o mulţime de gânduri ...
... pe parcurs ce am aprofundat domeniul, am descoperit o lume interesantă – pentru mine, înainte de acest curs – lumea afacerilor mi se părea ceva neplăcut, de nedezlegat!
... acum vibrez ori de câte ori aud de cuvântul ’’antreprenoriat’’ - şi parcă, culmea!!, îl aud mai des sau eu îl percep astfel!
... ca de exemplu, acum câteva minute, la tv am urmărit un final de emisiune, de la ERASMUS Antreprenoriat 2012, cu tineri antreprenori ... o lume cu oameni tineri, ANTREPRENORI, încântaţi de ceea ce realizau ...
... pentru mine (VIITOR POSIBIL ANTREPRENOR !!!), cursul la care am fost, cred că va rămâne un eveniment din care am mai acumulat ceva informaţii, nu cred că voi avea la final o lucrare demnă de a fi luată în seamă (eu am încercat şi am muncit mult - chiar dacă ştiu că nu are sorţi de izbândă ca să fie ok!), nu am curaj şi nici fonduri pentru o afacere, cu adevărat ...
... dar cât de mult îmi place, aşa ca joc!!!
... ca să depăşesc faza de joc, ar trebui să am atâtea şanse!!! şi sigur altă vârstă !!!
... în primul rând ar fi şansa de a reuşi de a avea timp pentru a mă întoarce la pasiunea (e prea mult zis hobby!) de a mă folosi de pensulă şi vopsele, de imaginaţia mea legată de desen şi natură, de dragostea mea de a mă juca cu diverse lucruri mărunte: fulgi, mărgele ... cât de mult am iubit desenul , desenul tehnic! ... cât de mult am iubit acuarelele, desenul şi acuarela, desenul şi vopselele folosite pentru a picta pe sticlă !...
... vorbesc la trecut referitor la ce mi-a plăcut - desene, acuarele, vopsele -  deoarece acum le văd atât de departe de mine în timp ... m-am mutat la ţară-lucrez la oraş, s-au schimbat vremurile, atâtea evenimente noi apar zilnic – cu provocări din ce în ce mai greu de depăşit! - ... încât stau uneori şi mă gândesc, voi reuşi vreodată să mai am timp pentru această pasiune a mea?! Să stau cu un şevalet în faţă şi să pictez – în stilul meu – natura ce mă înconjoară sau să pictez pe sticlă lucruri care mie îmi plac sau să realizez mici aranjamente din fulgi coloraţi şi mărgele, atât de simpatice şi plăcute ochiului şi inimii mele ...
... sunt aşa de departe de ideea de antreprenoriat!!!
... teoretic este uşor să gândesc la o idee de afaceri ... dar este un munte de impedimente care fac să fie irelizabilă ideea mea!!!
... într-un cuvânt: nu sunt făcută pentru afaceri! NU AM CURAJ!!!

duminică, 4 noiembrie 2012

feminist art ...

... ca în fiecare weekend, am căutat câteva emisiuni pe tv nhk world ...
... aşa am descoperit un film ce prezenta puţin din viaţa unei japoneze, în vârstă, atât de micuţă (ca o păpuşă)!!! ...
... era îmbrăcată deosebit de ceea ce am fost obişnuită ... o rochiţă roşie cu buline albe, lungă ... avea o perucă asortată, roşie ... era cu o gentuţă în ton cu rochiţa, pantofiorii la fel ... şi i se făceau fotografii ...
... încet, încet, din imaginile prezentate am înţeles că picta ... dar ceea ce am văzut că realiza, ritmul în care lucra !... pe cât era de mică. pe atât de mari erau picturile: o masă mare, pe care era culcată o planşă imensă, iar Yayoi, aşezată pe un scăunel mobil (acum, fiind în vârstă, nu se mai deplasa prea uşor), se deplasa în jurul mesei şi picta pe pânză cu o pensulă, o fată îi ţinea aproape vasul mic cu vopsea ... dar totul decurgea repede: Yayoi avea o aşa de rapidă realizare a desenului pe pânză, parcă pensula lucra singură!!!
... apoi am văzut galerii de artă unde erau expuse tablourile, oameni deosebit de încântaţi de ceea ce vedeau ... totul se întâmpla în America!
... am fost atât de impresionată de coloritul ieşit din comun, de imaginile-design prezentate în tablouri!
... apoi am văzut o adevărată industrie: haine, gentuţe, pantofiori, sculpturi de interior şi exterior ...
... am căutat date pe Internet şi am găsit: este vorba de Yayoi Kusama, avant-garde femeie-artist, din domeniul-pop art, minimalism, feminist art- , născută în Japonia, în  Nagano, în 1929... a locuit mulţi ani în America dar în prezent trăieşte în Japonia ... numită ''Polka Dots Princess'', am înţeles că este cea mai bine plătită artistă (5.1 milion dolari) ... 
... adresa sa de website:
           http://www.yayoi-kusama.jp
... ca să vă trezesc curiozitatea, am preluat câteva fotografii :

de fapt, ceea ce am văzut în film depăşea imaginaţia mea ... o lume plină de culoarea roşie ... a iubirii
mai târziu am găsit şi un filmuleţ pe Youtube, realizat de chinezi:


apoi acest mic filmuleţ:



omul în armonie cu natura...

...azi am văzut un film la Tv nhk world  despre Satoyama, un tărâm de vis ...
...am auzit multe despre conceptul ''a trăi în armonie cu natura'' dar acolo în Satoyama chiar există. ... de când mă ştiu m-a atras peisajul arhipelagului, atât de variat !
... am căutat pe Internet date şi imagini din Satoyama ... şi am găsit un prim video:

... terenuri agricole, păduri secundare, zone umede artificiale, pajişti ... toate aceste ecosisteme plus aşezările omeneşti ... formează SATOYAMA ... o bogăţie de bunuri şi servicii ce aduc beneficii din : alimente, fibre, produse forestiere, culturale, spirituale, servicii estetice (orez, legume, maitake, matsutake = ciuperci japoneze, cărbune, lemn de foc, biomasă, etc) ... biodiversitate! ... un patrimoniu creat şi păstrat din trecut, predat celor din prezent şi pregătit a fi predat generaţiilor viitoare:

cum vede un străin traiul în Japonia ...

... căutând informaţii, evenimente ... orice video ce vorbeşte despre Japonia ... am găsit un film realizat de oameni (din ţări diferite de pe glob) care cunosc mai bine decât mine Japonia, au cunoscut pe viu obiceiurile, specificul oamenilor de pe acest arhipelag ... cu unele păreri nu sunt de acord, cu altele m-am identificat - deoarece toţi suntem străini de adevăratul suflet japonez ... cum să-l cunoşti cu adevărat ... este, pentru mine, ca o FATA MORGANA ...
... dar cred că este foarte interesant să vizioneze cât mai multe persoane acest film! este interesant pentru că prezintă unghiuri diferite ale vieţii din Japonia, sunt oameni ce fac parte din diverse zone de activitate ...  
... foarte interesante păreri ... cu bune şi cu rele, toţi spun: îmi place să trăiesc în Japonia! 
... vizionare plăcută!
     http://www.youtube.com/watch?v=XmJXUkQckf8&feature=colike

miercuri, 24 octombrie 2012

... cântece vechi ... redescoperite ...

... am găsit un video cu inegalabilul Tudor Gheorghe ce cântă şi ne încântă cu 2 melodii vechi:
           -''Toate trec''
           -''Tot ce-i românesc, nu piere''

          http://youtu.be/MAPFa8KdvjA

întrebări ... gânduri ...

... am, din când în când, perioade în care mă atrage ... câte o lectură mai deosebită!
... acum, am citit o revistă ale cărei articole (unele, pentru că nu am citit toată revista!) m-au incitat, mi-au provocat gânduri, şi iar gânduri, şi iar gânduri ...
... este greu să le aştern în scris ... mi-e teamă de divagaţii ...
... încep cu un citat din scrierile lui Simion Mehedinţi (geograf, profesor, membru al Academiei Române):
 ''...arta unui popor, împreună cu limba lui, sunt cei doi stâlpi pe care se reazămă viaţa sa naţională .Când un popor îşi pierde portul şi limba, e pe vecie pierdut ... De aceea cine părăseşte haina părinţilor îşi părăseşte ţara (chiar dacă rămâne în hotarele ei). Luând portul altuia, te-ai făcut robul lui, mărturiseşti că gustul lui e mai bun decât al tău şi judecata lui e mai puternică decât a ta ...'' 
... cum au putut să existe înaintaşi care să aibă această gândire (!!!)... atâta profunzime şi limpezime în exprimare (!!!) ...
... câte adevărate comori spirituale se pierd generaţie după generaţie, din dorinţa de a fi altfel, de a ieşi din anonimat într-un mod facil, doar imitând!!
... a te îndepărta de ceea ce a fost realizat de strămoşi cu multă trudă ... bunuri spirituale irecuperabile!... ca să îmbrăţişezi o ''modă'' ciudată, ''e bun numai ce este străin''... cu o ''etichetă'' neapărat străină ... limbaj străin ... feluri de mâncare de pe alte meleaguri, cât mai îndepărtate ... sărbători din alte continente ...!
... pornind de la un film (''de ce japonezii pot şi noi nu?'') în care se întrebau americanii-analizând realizările japoneze-, mă întreb şi eu cum poate exista un popor care să aibă tradiţia străbunilor aşa de aproape!? cum poate împleti trecutul cu prezentul şi cu viitorul ...!?
... urmăream simple interviuri luate pe stradă, în Japonia, şi apăreau în imagini persoane tinere, cu feţe plăcute, zâmbitoare, politicoase în răspunsuri, respectuoase în comportament ...
... urmăream simple interviuri luate pe stradă, în Franţa, şi apăreau persoane tinere, cu tentă spre neseriozitate, eschivare de la răspunsuri ...
... urmând firul acestor exemple vizionate într-un reportaj-călătorie, dacă aş continua imaginar călătoria, apropiindu-mă de plaiurile natale, cred că ar fi şi mai trist ... aici poţi auzi uşor fraze neserioase (sigur şi o înjurătură la câteva cuvinte rostite!) ... iar de comportament, ce să mai zic!!!
... reflectez adesea la cuvinte ca:
      ... laşitate şi compromis ...
      ... păcate ...
      ... activ sau pasiv (prin tăcere) ...
      ... pogorământ (alegerea variantei optime în prezenţa unei restricţii/condiţii care ne împiedică să alegem optimul precizat cu acrivie/aplicare strictă a canoanelor) ...
      ... tăcerea e de aur (...întotdeauna?!) ...
      ... smerenia, cuviinţa, comuniunea faţă către faţă ...
      ... Harul lui Dumnezeu şi energiile sale necreate ...
      ... corectitudinea bunului simţ ...
      ... minimele norme morale de bun simţ ...
      ... creştinismul etalat şi creştinismul practicat ...    
şi încerc să finalizez tot cu un citat (care mi-a plăcut mult!) din scrierile lui Simion Mehedinti:
     ''...Progresul poporului român, al spiritualităţii sale nu este posibil decât prin valorificarea substanţei specifice, al cărei prototip îl constituie creaţia populară, miturile şi obiceiurile folclorice, experienţa vieţii materiale, concentrată, perpetuată şi valorificată în existenţa istorică.''

despre sănătatea spirituală ...

 ... am găsit o poezie care mi-a plăcut:
   ''Se poate glumi?
    Da şi nu.
    Se poate - când ai de-a face cu oameni sănătoşi.  

    Nu se poate - cu oameni bolnavi.    
    Se poate - cu oameni veseli şi bine dispuşi.    
    Nu se poate - cu oameni posaci si mâhniţi.  
    Se poate - cu oameni de spirit.
    Nu se poate - cu oameni proşti.    
    Se poate - cu literaţi şi artişti.   
    Nu se poate - cu gloabe literare şi artistice.
                                         (I.L.CARAGIALE,''Se poate glumi?'')
               -https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale -