Jurnalul (282)

💚... azi, 30 septembrie, orele 10,30...

💚... va sosi octombrie...brrr...ce repede ! puțin nostalgică, mi-am adus aminte de o melodie dragă mie cândva:

💚... am început să mai renunț la unele tulpini de flori și le-am uscat mai bine, apoi le-am ars într-o zonă improvizată de mine (în încercarea 😉 de a-mi aranja o zonă pentru gătit...)

💚... recunosc că nu locuiesc în Japonia ca să pot scrie în cunoștință mai mare dar sunt atentă la știrile mai importante din viața lor socială...  am avut și am un respect deosebit pentru cel ce a fost Shinzo Abe

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Shinzo_Abe

gândindu-mă la cât efort a depus toată viața pentru a ajunge din ce în ce mai bun în domeniul său (știind că un japonez șlefuiește/perfecționează toată viața bucățica lui de domeniu de activitate)... o a doua înmormântare (în lumea zilelor noastre) cu funeralii deosebit organizate (chiar dacă au fost și contestatari pe teme economice)...

https://m.digi24.ro/stiri/externe/funeraliile-exorbitante-pentru-fostul-premier-shinzo-abe-starnesc-furie-in-japonia-mii-de-oameni-protesteaza-in-timpul-ceremoniilor-2096445

💚... îmi place că a mai revenit perioada mai caldă...

💚... deși locuiesc de mulți ani în comună, nu am luat legătura decât sporadic, cu câte o persoană (ani de zile, plecam dimineața la serviciu și veneam seara, începusem să "socializez" doar cu cei care aveau mașină...)... iar după ce am rămas singură (surioara mea este departe, departe...), doar pe la magazine mai întâlnesc oamenii...nu sunt deprinsă cu "ieșitul la poartă", să stau așa până trece cineva pentru discuții sau să stau cu vecinii la "taină" (care s-au cam rărit și ei...)...

💚... recunosc (nu prea îmi plac momentele acestea mai "lacrimogene...") dar se mai întâmplă...așa că, luni, am organizat un locșor în grădină: scăunelul, toporișca și am făcut mărunte niște crengi (tăiate mai demult) și am vorbit singură și am plâns... până m-am săturat 🙃🙂!  

💚... caut să nu fiu atât de atrasă de partea materială a vieții dar tot timpul trebuie să îmbunătățesc ceva, casa cerând o atenție constantă în timp pentru a fi cât de cât ok - am reușit totuși să îndepărtez multe lucruri, obiecte strânse pe parcursul vieții și păstrate "că poate mai îmi trebuie" și puțin gândindu-mă la ceea ce am citit în cartea deosebit de plăcută despre simplitate...

https://www.cartepedia.ro/autor/dominique-loreau-16586

https://carturesti.ro/autor/dominique_loreau

💚... exercițiu de imaginație plăcut ("vise, vise, bat la poarta inimii..."):

                 eu aș fi îmbrăcată așa

                    aș intra pentru a pregăti un ceai

                    aș sta la o măsuță pentru a citi

                      și apoi aș ieși în grădină pentru relaxare

(sursa https://pixabay.com/ro/images/search/japonia/)