sâmbătă, 16 mai 2015

jurnalul (97)




Astăzi (data/ora)... sâmbătă, 16 mai, ora 22.38
Ziua ... de azi a fost, numerologic, cifra 7 (1+6=7), deci o zi plină de mister divin ! de dimineaţă am primit chitanţa de la părinte pentru plata contribuţiei anuale către biserică (uitase de chitanţă dar noroc că a ieşit mami la poartă şi a văzut-o când a trecut pe lângă casa noastră în drum spre pomană...), apoi am reuşit, eu cu mami, să mergem la 2 pomeni - nu puteam refuza pe vreunul că se supărau... destul de dificil să mănânci atât de mult de dimineaţă (de obicei beau doar o cafeluţă şi cel mult 1-2 biscuiţi simpli)... dar ce nu am reuşit să mâncăm, am luat acasă şi pentru ticuţu care ne aşteaptă totdeauna cu mare curiozitate, mai ales este tare pofticios la colivă - aproape ne ''bătem'' care mănâncă mai multă... pe urmă, tot o mare curiozitate, am dormit azi şi eu şi mami câteva ore bune, late de oboseala evenimentului ''pomeni''... pe seară am udat toate ''suflarea'' de plăntuţe din grădini pentru că este foarte cald şi uscat - nu a plouat de câteva zile bune... seara târziu, total neaşteptat, a sosit şi domnul asistent la ticuţu în vizita lunară ... toate s-au înlănţuit într-un anume ritm, ca mărgelele într-un frumos şirag ... mare este Bunul Dumnezeu şi are grijă de fiecare !        
Nu mă gândesc ... tot timpul la toate - uneori se întâmplă ceea ce este prestabilit de Sus !
Învăţ ... zi de zi câte ceva util ... îmi place mult natura dar stau şi mă gândesc de multe ori dacă m-aş descurca singură pe o insulă, ca să duc un trai ca un adevărat Crusoe ...   
Fizic ... aş putea face faţă pe acea insulă - dar problema este alta - glumesc! - cum să ajung eu pe acea insulă !?  
Bucătăria ... este plină de ritmuri: mami este şefă de telecomandă şi schimbă post după post muzical - ascultă câteva acorduri muzicale şi schimbă ... - în căutarea unei melodii care să-i placă !!! aşa am ascultat puţin dintr-o melodie nemaiauzită demult: ''s-a rupt lanţul de iubire...''
Sunt îmbrăcată ... jumate-jumate: pantalon de pijama, tricoul de ziuă cu o bluzică pe deasupra, papucii de casă...
Nu am mai citit ... săptămâna aceasta.  
Aştept ... noutăţile fiecărei zile - muncesc cu drag acasă, îmi place programul de activitate pe care îl am, lucrez în grădini până cad lată având satisfacţia de a vedea fiecare plantă cum evoluează... este un spectacol minunat pe care nu aş vrea să-l schimb cu nicio altă activitate ! plus că am şi un bonus: ciripitul minunat al păsărilor pe care, cele mai multe, nu ştiu cum le cheamă ...    
Realizările ... mele: ud zi de zi plantele, curăţenie prin casă, mă joc cu ''bodyguarzii'', imortalizez prin fotografii orice văd şi îmi place ...      
Ascult ,.. un amestec: urechea stângă muzica de la mami, urechea dreaptă comentariile sportive de la ticuţu... 
Gospodăria ... pe ansamblu, este ok, aranjată aproape peste tot cam cum îi place mămicuţei mele - ''colonelul'' nostru în toate cele...           
Am preferat ... şi preferăm să ascultăm de indicaţiile preţioase ale ''colonelului'' nostru !   
Speranţele noastre ... de a avea o recoltă bună de căpşuni încep să se materialize - cu voia Domnului - azi am mâncat fiecare câte o căpşună, primele care s-au copt...cu această ocazie, a fost o mare ''luptă'' între mami şi Puiu: mami cu căpşunile în mână şi Puiu curios să vadă ce are, mami ridica mâinile mai sus, Puiu sărea ca să vadă... 
Postez ... 2 fotografii cu cei doi dragi bodyguarzi ai mei, pe loc repaus, Leuţu în stânga şi Puiu în dreapta:



marți, 12 mai 2015

duminică, 10 mai 2015

jurnal pentru o altfel de duminică...

... a fost o duminică ce putea să fie o zi obişnuită de duminică ...
... până la un moment dat ...
... pe la ora 15.00, mami a plantat vinetele cumpărate de la târgul de duminică, eu am cărat şi udat la început şănţuleţul (pământul este uscat, s-au format bulgări mari după ce am săpat cu cazmaua) şi la final plăntuţele ...
... apoi mami a plecat în inspecţie afară la drumul din spatele casei - ieşirea secundară din gospodărie -  la gardul vecinilor de la a doua casă, gard aflat în lucru şi unde eu îi spusesem că au tăiat şi pomi ...
... mami a admirat lucrarea băieţilor şi apoi a primit încuviinţarea de a lua crengi şi o parte din pomişorii tăiaţi ...
... echipa de doi (două) a trecut la acţiune: am cărat tot ce a fost mai voluminos încercând s-o protejez pe mami ... dar cum mami este ambiţioasă, nu a acceptat un rol secundar şi a preluat sortarea crengilor şi pomişorilor eu cărând în curtea noastră, la depozitare, de la poarta noastră tot ceea ce îmi transporta mami ...
... şi aşa, încet-încet, văzând că suntem ca o echipă de furnicuţe (harnice dar nu termite !) şi discutând cu mami, băieţii au hotărât, la un moment dat, să luăm tot ce au tăiat - în schimb să facem curăţenie la final pe şanţ!
... de la 16.00 la 18.00 am tot sortat, cărat şi depozitat lângă căsuţa fântânii tot ce am găsit: crengi, pomi ...
... bodyguarzii au fost tare necăjiţi că nu au avut voie să participe la acţiune, ne-a fost teamă că trec persoane pe drum şi nu voiam să se întâmple vreun incident...
... bineînţeles că ticuţu a venit şi el la un moment dat, spre final, şi a admirat modul de plantare a vinetelor (vreo 20 de fire) ... şi apoi a verificat tot ceea ce am transportat de la drum, a analizat şi admirat gardul cel nou la vecinilor ...
... spre finalul acţiunii, ne-am trezit cu un vecin (duşman declarat în ultimii ani) de pe drumul principal că ar vrea şi el verdeaţă pentru capra lui şi să lăsăm acolo totul (''fă, lasă-mi şi mie...'')... venea, cu aroganţă, la o muncă gata făcută dar nu vorbise cu băieţii ce locuiau acolo, doar se luase de noi !!! mami l-a luat în primire şi ea! l-am ameninţat şi eu, de la distanţă, de la poarta noastră, că îl spun vecinilor ... ne-a cam enervat pentru că se declară ''stăpân'' (împreună cu vecinii de peste drum) pe unde vrea, vine şi pe drumul principal din faţa casei noastre, aproape de gardul nostru şi de florile noastre de la poartă, şi paşte o capră (enervându-ne) pe iarba de la o casă părăsită de lângă noi (şi câte altele...) ...      
... bine că a plecat!
... am terminat transportul, apoi am trecut să curăţăm cât puteam de repede şanţul vecinilor - se tot anunţa cu putere venirea ploii: se întuneca adesea cerul plin de nori, mai se auzea câte un ''bubuit'' şi încet-încet apăreau primii stropi de ploaie ... natura ne grăbea să terminăm cât mai repede treaba... disperat, Leuţu ne tot lătra că o să ne plouă, să venim acasă ... în final, am hotărât că nu mai putem munci şi am fugit acasă cu mami lăsând să continuăm mâine curăţirea şanţului - ''noblesee oblige!'' 
http://en.wikipedia.org/wiki/Noblesse_oblige sau, pe româneşte, ne-am asumat o răspundere!
... doar am închis poarta cea mare şi bodyguarzii, lăsaţi liberi de mami, m-au înconjurat curioşi să descopere ce am transportat atâta timp în curte... şi au tot controlat, analizat, ''ştampilat'' fiecare grup de crengi sau pomi... la un moment dat mami i-a chemat la masă şi nu voiau să audă de mâncare, ei care nu ar scăpa o clipă mâncarea din ochi!!! controlau şi controlau şi nu se mai săturau de activitate... a reuşit Puiu să fie primul la masă, Leuţu nu mai termina ''controlul'' , mami îl striga disperată şi el avea multă treabă... în final, m-a ascultat pe mine, a plecat de lângă poartă, a ajuns lângă fântână şi acolo iar s-a pierdut, cu drag, printre stiva de crengi şi pomi, depozitată acolo...într-un târziu, m-a ascultat şi a plecat la masă...
... ploaia la început mai firavă, a devenit din ce în ce mai puternică...
... cu o mică pelerină portocalie pe mine, eu am continuat să transport prin curte şi să aranjez atât cât se poate ultimele crengi aruncate cam neglijent la final... 
... între timp, mami a făcut o mămăliguţă şi ne-a chemat la masă...meniul:mămăliguţă cu brânză! asta ca să sărbătorim activitatea finalizată ...
... oboseala s-a instalat definitiv după masă şi am trecut toată suflarea la odihnă la tv...
... ticuţu la meciul de fotbal ...
... mami, în pijamale, a trecut rapid la somn...         
... eu, tot în pijamale, am trecut în fotoliu, în bucătărie căutând un film: şi am găsit un film captivant dar care m-a amărât prin duritatea cu care îmi arăta cât de răi devin, pe zi ce trece, oamenii... mai mult mi-au plăcut roboţii ce erau mai ''curaţi'' sufleteşte decât oamenii...  
... am simţit, cu duritate, toată tristeţea pe care am acumulat-o în suflet de când am ajuns să trăim la ţară, în mijlocul oltenilor ... la oraş se simţea mai greu stilul oltenesc: ''să moară capra vecinului!'' 
... la ţară, zi după zi, am simţit pe pielea noastră cât de greu poate fi traiul unor ''vinitici'' - aşa ne numesc ei, mai bine zis o parte din cei din comună, mai ales vecinii apropiaţi - şi mai ales că ticuţu este bolnav şi nu mai poate să pună la punct ''ieşirile'' lor ... noi suntem două femei destul de puternice - pe mami eu o aseamăn pe zi ce trece cu Victoria Lipan - dar oltenii nu suportă femeia care conduce o gospodărie!
... scriu şi afară se aude zgomotul picăturilor de ploaie... 
... va fi bine pentru plăntuţele noastre, pentru toţi pomii ... păcat că nu vom avea noroc la multe fructe, doar căpşunile se pare că vor fi mai multe!
... cred că zilnic avem parte din plin de lecţii de viaţă...
... am citit în calendarul ortodox că este ''duminica samarinencii'':
... şi cred că m-am apropiat de înţelesul pildei acestei duminici:'' evrei'' şi ''samarineni''...
... doar Bunul Dumnezeu ne-a ajutat şi ne ajută, a stabilit calea şi oamenii cu care suntem suflete-surori!

p.s.
... a trecut şi ziua de luni ! 
... multă muncă - câteva ore: am reuşit să terminăm activitatea de curăţirea şanţului vecinilor! 
... pe seară m-am ocupat - cu toporul mijlociu - de pomişorii mai groşi şi am depozitat lemnele mai groase, curăţate, lângă atelierul lui ticuţu - dormitorul lui Leuţu !