marți, 7 februarie 2017

gustul dragostei...

... deşi ţara se zbuciumă, am găsit că sunt prea frumoase versurile acestea de la doamna Ludmila
Ludmila Vârlan Turcu ) şi le-am repostat aici:
''Zile trec, vremea se schimbă
 Ce e spumă se topeşte,
 Numai dragostea se plimbă
 Peste ani şi tot vrăjeşte.
 Numai dragostea-i aceeaşi,
 Arde-n veşnică văpaie,
 Nici o brumă n-o atinge,
 N-o îneacă nici o ploaie.
 Şi mereu te ţine-n patimi,
 Când amară, când dulcie,
 Ba te-aruncă-n râu de lacrimi,
 Ba-n vârtej de gingăşie.
 De-i amară te umbreşte,
 Te cuprinde-n nori de gheaţă,
 Dulce de-i te păcăleşte
 Şi nu poţi s-o vezi la faţă.
 Ştii, că cea adevărată
 Deseori e lângă tine.
 Tu, de dor împovărată,
 Tot gândeşti că încă vine.
 Uneori o viaţă-ntreagă
 Aşteptăm ca pe-o minune
 O iubire să ne-aleagă,
 Să ne prindă în cunună.
''
(LUDMILA VÂRLAN TURCU, ''GUSTUL DRAGOSTEI'')

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu