Un pământ nou

       

                                 

                                  Un pământ nou

                                               de Eckhart Tolle

     Planeta Pământ, în urmă cu 114 milioane de ani, într-o dimineață oarecare, imediat după răsărit: prima floare se deschidea către soare. Anterior acestui eveniment spectaculos care vestea o transformare în evoluția vieții plantelor, planeta era deja de milioane de ani acoperită de vegetație.

     Probabil că prima floare n-a supraviețuit prea mult iar apariția florilor a rămas un fenomen răzleț din cauza condițiilor de bună seamă nefavorabile încă răspândirii sale. Până într-o zi când a atins un prag critic, după care pe toată întinderea planetei trebuie să fi urmat o explozie de culoare și parfum -- pe care o eventuală conștiință-martor ar fi perceput-o, desigur, dacă ar fi fost prezentă.

      Mult mai târziu, aceste ființe delicate și parfumate pe care noi le numim flori aveau să joace un rol esențial în evoluția conștiinței altor specii.

      Oamenii au fost din ce în ce mai atrași și fascinați de ele. Pe măsură ce conștiința oamenilor s-a dezvoltat, florile au fost probabil primul lucru lipsit de un scop utilitar, adică de orice legătură cu supraviețuirea, pe care l-au prețuit. Au fost sursă de inspirație pentru nenumărați artiști, poeți și mistici.

      Isus ne spune să contemplăm florile și să învățăm de la ele cum să trăim.

      Despre Budha se spune că ar fi susținut odată o "predică tăcută", în timpul căreia a ținut în mână o floare și nu a făcut altceva decât să o privească. După un timp, unul dintre cei de față, un călugăr pe nume Mahakasyapa, a zâmbit. Se spune că acesta ar fi fost singurul care a înțeles predica. Legenda spune că acel zâmbet (echivalent cu trezirea spirituală) a fost transmis de la un maestru la altul timp de douăzeci și opt de generații succesiv, dând naștere, mult mai târziu, zenului.     

       Privind frumusețea unei flori, oamenii pot avea momente -- oricât de efemere --  de conștientizare a frumosului ca parte esențială a ființei lor celei mai lăuntrice, a adevăratei lor naturi.

       Prima revelație a frumuseții a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din evoluția conștiinței umane.

       Sentimentul bucuriei și cel al iubirii sunt intrinsec legate de această revelație.

       Fără ca noi să ne dăm foarte bine seama de acest lucru, florile au devenit expresia materială a ceea ce este în noi înșine mai elevat, mai sacru și, în ultimă instanță, lipsit de formă.

       Efemere, eterice și mai delicate decât plantele din care au apărut, florile au devenit un fel de mesageri ai unui alt tărâm, un fel de punte între lumea formelor fizice și cea fără de formă.

        Nu numai că aveau un parfum delicat care plăcea oamenilor, ci aduceau totodată și mireasma tărâmului spiritual.

        Folosind cuvântul "iluminare", într-un sens mai larg decât este acceptat în mod convențional, am putea privi florile drept întruchiparea iluminării plantelor.

     ...Așadar, atunci când contemplați cu atenție vie o floare ... fără ca acele momente să le denumiți în mintea voastră, ele devin o fereastră către lumea fără de forme. Se produce o deschidere interioară, oricât de mică, spre tărâmul spiritului. Din acest motiv ... au jucat un rol atât de important în  evoluția conștiinței umane din vremuri străvechi; din acest motiv bijuteria florii de lotus este simbolul central al budismul...

                                               "Un pământ nou"

                                                   - Eckhart Tolle -

                              ( https://ro.frwiki.wiki/wiki/Eckhart_Tolle )

... postarea participă la jocul-provocare "Citate favorite" găzduit de Suzana 

( https://suzanamiu.blogspot.com/2022/12/citate-favorite-154-ganduri-despre.html ).