trifoiul cu patru foi...

Eugen Ionescu
                          TRIFOIUL CU PATRU FOI


    Savantul Berembest, pe baza unor cercetări şi observații îndelungate, a stabilit că se găsesc trei trifoiuri cu patru foi față de nouăzeci şi şapte trifoiuri cu trei foi. Italianul Micoromegassini a stabilit însă procentul de două trifoiuri cu patru foi la sută. Iar germanul Glumenblatt, de şase la sută: aceste statistici contradictorii au suscitat vii, aprinse şi pătimașe controverse, polemici, dueluri, asasinate şi sinucideri.
    Cei trei savanți mondiali s-au întrunit atunci într-o localitate misterioasă, situată la confluența unor fluvii spaniole, şi au căutat, pe bază documentară extrem de serioasă, să stabilească un adevăr eclectic. Deoarece, însă, nici unul nu vroia să cedeze ori să dea de la sine o singură foaie de trifoi, măcar, situația era foarte încordată. Dar s-a agravat şi mai mult în clipa în care un al patrulea savant, polonezul Asmatzukievitz a afirmat că la suta de trifoiuri nu se găseşte "nici unul cu patru foi".
     Aserțiunea acestuia părea întărită solid de temeinice dovezi, aşa încât opinia ştiințifică mondială atârna greu de partea lui. În sprijinul convingerilor sale aducea şi un argument de ordin teoretic: trifoi însemnează, prin definiție, trei foi; şi trifoiul cu patru foi este, deci, o flagrantă contradicție în termeni.
     Ceilalți trei savanți, deşi adversari, s-au unit împotriva adversarului comun, polonezul Asmatzukievitz. Au scris împreună o carte groasă prin care combăteau aprig teoriile polonezului. Ei susțineau teza interesantă că realitatea trifoiului este irațională, ilogică. De vreme ce este ilogică, sau propriu-zis chiar alogică, nu i se pot aplica criteriile logicei.
     Trifoiul cu patru foi nu este posibil logic; e posibil în viață. Şi cea mai bună dovadă nu este aceea că se găsesc două, patru sau şase la sută ?
     Polonezul a răspuns ironic printr-un eseu, scris spiritual şi degajat. El conținea, în esență, următoarele: o apărare a spiritului logic; realitatea este supusă principiilor logicei; numai capetelor celor trei savanți le lipseşte logica şi generalizează cazul lor particular şi patologic. Dacă ar fi să-i credem, atunci cei trei savanți ar fi patru, aşa cum patru ar fi cele trei foi ale trifoiului. Aplicând însă metoda însăşi a celor trei savanți, metoda empirică, şi numărându-i, vedem că cei trei savanți sunt numai trei. Pe urmă, presupunând chiar că există, la o sută de trifoiuri cu trei foi, două, trei sau şase trifoiuri cu patru foi, orice trifoi ar trebui să fie 2 sutimi sau 4 sutimi sau 6 sutimi cu patru foi. Dar trifoiul cu trei foi nu are nici măcar o sutime dintr-o a patra foaie.
     Savantul Berembest, drept replică, a fotografiat un trifoi cu patru foi (e drept cam veştejit) şi a reprodus fotografia în ziarul "Times". Dar Asmatzukievitz nu s-a lăsat deloc intimidat. El a susținut că esența trifoiului este să aibă trei foi. Că trifoiul cu patru foi este neadevărat, inautentic, patologic şi aberație. Or ştiința nu se ocupă decât de adevăr; cazul trifoiului cu patru foi nu poate fi generalizat, pentru că nu e o caracteristică esențială a trifoiului; şi chiar dacă există, e ca şi cum nu ar exista. De altfel, polonezul crede că nici prin eroare nu există asemenea trifoi; şi că se îndoiește la culme de autenticitatea fotografiei lui Berembest. A reprodus el însuşi un trifoi cu trei foi, un trifoi frumos şi verde, pe care l-a opus trifoiului veştejit al lui Berembest. A declarat ca lasă opinia mondială să tragă consecințele.
     Toți intelectualii din lume au luat parte activă și vehementă la controversă. S-au deschis anchete. Au căzut guverne. S-au întâmplat revoluții. Numai o babă se pieptăna în tot timpul acesta. A fost surprinsă în flagrant delict. Condamnată. Arsă de vie. Şi în toate statele s-a pornit atunci o prigoană împotriva fabricanților de piepteni. S-au închis fabricile. S-au confiscat pieptenii pe motivul că e un lux criminal să te piepteni în acele grave momente, în care se va hotărâ pacea sau războiul lumii. Situația planetară era extrem de complicată şi de încordată.
    Un chinez Pep-Te-Ne a pus untdelemn peste foc erijându-se cu o teorie nouă opusă celei a polonezului a afirmat, anume, că trifoii cu patru foi se află în număr de cincizeci la sută; deci cei cu trei foi (după calcule minuțioase) tot cincizeci la sută.
    Europenii au făcut atunci un protest la Liga Națiunilor, argumentând că "Ce se bagă chinezul ?", "Ce se pricepe chinezul ?". Pe urmă numele lui, care amintește un ustensil reprobat de când cu baba, constituia o obrăznicie sfruntată. Degeaba s-a apărat, pe de o parte jurându-se că e însuflețit de dorințe obiective de cercetare ştiințifică; pe de altă parte, pretextând că i, care-i esențial cuvântului "Pieptene", iar nu Piep-Te-Ne. Că în cazul acesta ar trebui eliminat din dicționar şi cuvântul francez "pied", care începe ca "pieptene".
    Francezii, simțindu-se direct ofensați, s-au plâns, pe cale diplomatică, guvernului chinez care însă nu a vrut să ştie de nimic, de parcă era turc.
    Un atentat a fost încercat asupra lui Pep-Te-Ne, la care chinezii au răspuns printr-o tentativă de incendiere a consulatului francez din Shangai. Franța a decretat mobilizarea. Războiul ar fi izbucnit cu siguranță, dacă un fapt nou nu ar fi adus o destindere:
     Cinci copilași (unul japonez, altul bengalez, altul olandez, altul sud-american şi altul antisemit) au făcut fiecare o colecție de o sută de trifoiuri.
    Primul copil avea trei trifoiuri cu patru foi; al doilea - două; al treilea - şase; al patrulea - niciunul; al cincilea - cincizeci.
    Îndată întreaga vină a căzut, cum se cuvenea, pe capetele responsabile ale celor cinci savanți. Aceştia au dreptate fiecare în parte şi nu au dreptate împreună; faptele vorbesc. Ei îşi bat capul şi nu mai înțeleg nimic şi încearcă, nedumeriți, să soluționeze intriganta problemă.
     Stau ascunşi undeva, (unde) nu creşte trifoiul, aşa că îşi urmează cercetările în mod pur teoretic. Au fiecare partizanii lor puțini.
     De atunci însă ştiința este desconsiderată şi pacea lumii asigurată, în mod provizoriu.
     Dar povestea nu s-a sfârşit. Nici nu se poate.
       (Eugen Ionescu, "Trifoiul cu patru foi", vol."Nu")

... postarea este propusă pentru "Citate favorite" găzduite de doamna Zina pe un blog nou: (https://povestiripescurt.blogspot.com ) unde veți găsi cele mai multe date...
... provocarea are sloganul "Click&Comment Monday"! ... distribuie pe rețele articolele care îți plac mult !
... deci dacă este luni, provocarea este: "TRIFOIUL CU PATRU FOI" de Eugen Ionescu !