luni, 24 aprilie 2017

măldăreşti...

... postarea este propusă de Zinnaida unde veţi găsi cele mai multe date...
... provocarea are sloganul ''Click&Comment Monday''! 
... distribuie pe reţele articolele care îţi plac mult !
... deci dacă este luni, provocarea este: ''Citate favorite'' ! 

                      ANA BLANDIANA

 (sursa coperta cărţii: https://www.okazii.ro/ana-blandiana-coridoare-de-oglinzi-a44831566 )

                                        CULELE DE MĂLDĂREŞTI


             De câte ori, învinsă de agresiunile lumii exterioare - nenumărate şi atât de diverse, încât unele dintre ele pot părea mângâieri - nu  mai am puterea de a răspunde decât închinzându-mă în mine, îmi aduc aminte de culele de la Măldăreşti. Le-am văzut târziu, atunci când reprezentările mele despre Evul Mediu românesc erau cristalizate de mult şi, tocmai pentru că lipsise de la trasarea liniilor de forţă, semnificaţia lor s-a suprapus întregului, încununându-i cu infinitezimale nuanţe, sensul. 
            Inspirate, evident, din arhitectura populară a locului, dar aşezate pe mai multe nivele şi construite din piatra solidă, văruită în alb orbitor, cele două cule de la Măldăreşti - cea veche, a lui Greceanu, şi cea nouă, a lui Duca - sunt trecerea în materie încăpăţânată a rezistenţei noastre neorgolioase, care nu pretinde şi nu cedează nimic. Cu pridvor şi uşi din blăni de stejar, barate de drugi şi mai solizi, tot din lemn; cu odăi podite curat şi grinzi de sugestie creştină în bagdadie; cu fermecătoare sobe din olane - tuburi de ceramică văruită, răsfăţând cele mai diverse şi mai fanteziste forme -, cula este inventivul şi înduioşătorul loc geometric al unor case, fortăreţe, biserici, obligate să fuzioneze pentru a dăinui. Mai mult chiar decât turnul de apărare al culei vechi - în care se putea retrage, ridicând o scară de frânghie, întreaga familie - m-au impresionat orificiile din ziduri, pe unde se zăreau poarta şi vizitatorul nedorit, şi pe unde puteau fi scoase, la nevoie, flintele. Culele de la Măldăreşti spun mai mult decât toate cronicile despre evul nostru de mijloc (la urma urmei nu chiar atât de deosebit de cel european), despre puterea noastră de a ne închide în noi, pentru a păstra neatins ceea ce avem, ceea ce suntem. Caselor ţărăneşti aproape vegetale, împrejmuite numai de meri şi de pruni, răspândite fără apărarea pe dealuri şi părăsite la primul semn al primejdiei pentru fortăreaţa pădurii, culele înalte le opun modelul îndărătnic al nu-ului lor nemişcat şi neutru, nepretinzând nimic, dar necedând nimic, soluţie intelectuală şi ingenioasă a rezistenţei în timp. 


ps:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cul%C4%83    

14 comentarii:

  1. Interesantă prezentare. Am mai citit despre cule, dar nu am văzut niciodată vreuna decât de la distanță. M-ai făcut curioasă!

    Să ai o săptămână excelentă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      mă bucur că am reuşit o postare care te-a apropiat ceva mai mult de aceste clădiri istorice...
      pupic !

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      mă bucur că ţi-a plăcut subiectul postării !
      pupic !

      Ștergere
  3. Foarte interesanta postarea ta de astazi! Marturisesc sincer ca nu cunosteam acest gen de case si mai ales expresia de "cule"
    Omul cat traieste tot învata! :) Merci!
    Sa ai o saptamana frumoasa! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      mă bucur enorm când reuşesc să te uimesc şi eu cu ceva !
      eu învăţ zilnic dar, recunosc - glumind -, uit la fel de repede multe...
      mulţumesc frumos pentru urare !
      şi eu îţi doresc multă, multă sănătate !
      pupic !

      Ștergere
  4. Cele mai apărate case, fiind și într-o zonă expusă, de câmpie. Eu nu prea aș fi putut trece pe lângă arhitectura românească fără să aflu de ele, deoarece am avut-o ca materie de studiu și dădeam examen anual. Asta pe lângă arta universală. Erau materiile teoretice preferate și mă bucur de câte ori mă întâlnesc cu ea. :)
    Absolut întâmplător citeam pe facebook despre una din cule, Conacul lui Măldar, transformată azi în pensiune de lux. Se pare că nu e singura.
    Minunat că ai ales acest subiect, mulțumesc! Este o filă aparte și importantă de arhitectură românească.
    Îți doresc o zi încântătoare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      mă bucur enorm că am ales ceva care interesează pe atâtea prietene !
      uneori stau şi mă gândesc dacă să aleg un subiect sau altul, şi sunt uimită că generaţiile actuale sunt atrase din ce în ce mai mult de frumuseţile ţării şi de ceea ce ne vine din istoria îndepărtată !
      păcat că nu se realizează documentare minunate cu aceste unicate din ţara noastră, cu arhitectura minunată ce-o avem, păstrată ca prin minune, prin ţară - documentare care să circule pe internet, pe travel, pe canale tv vizionate de cât mai mulţi oameni! urmăresc adesea documentare despre alte clădiri din lume dar parcă mai puţin interesante decât ale noastre !
      pupic !

      Ștergere
  5. Am gasit doua linkuri si cu imagini:
    http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/10350945-culele-de-la-maldaresti-fortaretele-de-pe-pajistile-valcene

    https://jurnaldehoinar.com/2014/03/03/complexul-muzeal-maldaresti/
    Foarte interesant subiectul ales, nu stiam de zona. Iar descrierea este tare deosebita!
    Multumesc mult, draga prietena!
    O saptamana frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      mă bucur enorm că ţi-a plăcut subiectul ! meritul îi aparţine doamnei Blandiana pentru că a ştiut (şi ştie) să scrie atât de frumos !
      mulţumesc frumos pentru urare !
      pupic !

      Ștergere
  6. Pe Ana Blandiana am "cunoscut-o" doar ca poeta. :) Azi aflu ceva nou despre ea - si aflu despre cule! Un cuvant pe care ar fi trebuit sa il caut in dictionar daca nu imi ofereai si contextul. :) Uneori si eu am tendinta de a ma inchide intr-o cula (parafrazand-o pe Ana B). :)
    Zile fericite iti doresc, cu drag. Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      nu este nimic - în viaţă descoperim în fiecare zi câte ceva - asta este frumuseţea cărţilor ce completează propria noastră experienţă pe viu ... şi eu am ''cula'' mea adesea... despre tine, nu credeam că ai tendinţa spre aşa ceva !
      pupic !

      Ștergere
  7. foarte frumoasa postarea! Si eu simt nevoia de multe ori sa inchid obloanele casei mele la toate agresiunile lumii exterioare.:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      mă bucur mult că ţi-a plăcut frumos descrisă zonă din Măldăreşti - talentul doamnei Blandiana - scrie aşa de frumos !
      înţeleg ceea ce vrei să scrii, uneori avem nevoie de aceste ''obloane'' închise faţă de ceilalţi...
      pupic !

      Ștergere