vineri, 31 august 2018

jurnalul (263)

... Azi... vineri 31 august, ora 21.35...
... Au trecut ... 106 zile ! Trec zilele, una după alta... sunt tot la faza de oftat... și tot vorbesc cu sufletul lui ticuțu, prin grădini și prin casă, ori de câte ori desfășor o activitate (oare fac bine, am ales metoda bună de a realiza activitatea... şi multe altele...) ! aveam un caiețel unde scriam ceea ce îmi spunea ticuțu despre unele activități de prin grădini, dar nu l-am găsit (cine ştie pe unde l-am pus când am mai strâns din lucruri...)...
... Acum ... câteva zile a plouat bine (m-am bucurat pentru pomi !):
                                                 

dar acum este tot cald... noaptea este puțin mai răcoare...
... Puiu ... stă foarte puțin pe afară... mai mult, am observat că este mai atașat de mami, eu sunt cea care îl mai cert... ziua, face ture prin casă, în jurul paturilor, doarme pe unde nu te aştepți (în bucătărie, pe sub o masă; în casă, după pat, direct pe gresie, se mai răcorește cu puțină înghețată)...

... Bucătăria ... este încă activă: am mâncat dar mai am câteva pere tăiate ca să le fac dulceață...... Sunt ... în pantaloni scurți, bluză subțire...
... Munca ... este tot grea - desfășor activitatea (curățenia prin casă, tăierea iarburilor, spargerea buturugile rămase....) şi curg broboane de apă pe față, tricoul se udă repede...
... Mă feresc ... să muncesc pe afară între orele 13-17...
... Gândurile ... îmi sunt şi pe la viitoarea pomană (de 6 luni...), analizez totul încercând să stabilesc varianta preferabilă...
... Noutatea săptămânii ... este dată de un film drăguț pe care l-am vizionat: "Decalage horaire" ('Decalaj orar') !
 

2 comentarii:

  1. Ma gandeam eu ca trebuie sa fie de acum cativa ani (16 !!!!!).
    Ah nu ma obisnuiesc deloc ca suntem in 2010 plus ani.. :))). Imi plac actorii - desi fragmentul de mai sus m-a blocat initial: cand a inceput sa tranteasca fixativ am avut un flashback. Hmmm acum vreo 10 ani ( :O) am mers la concertde Craciun sustinut de S. Hrusca si band-ul lui. Bucurie mare... in familie (adica noi toti 4, mai putin Buni care ramasese cu Do acasa). Ne asezam.... (eu eram foarte fericita pentru ca am mai fost o singura data la un concert cu Hrusca - in secolul trecut - doar cu Tati si Ralu si acum eram toti). Cum observam ce e pe scena si nu numai, in fata mea apare o tanti cu un coc incremenit cu totul. Cred ca pot afirma ca a consumat un tub de fixativ. Norocul meu ca Tata a fost pe faza si s-a oferit sa facem schimb de locuri, ca deja ametisem de la miros si nu numai eu. Tot concertul a fost horror. Tata cu bomba aceea asezata in fata lui (ma refer la podoaba capilara), eu cu un pusti care mi-a batut cu picioarele in scaun in timp ce manca pufuleti .. de Mami si sora mea nu imi amintesc :)))). Si sonorizarea asa proasta ca la final nu stiam pe unde sa ies mai repede sa merg acasa.

    Oricum m-ai facut curioasa in ceea ce priveste filmul si.. mam amuzat amintindu-mi peripetiile de atunci.

    Pupici cu mult drag <3!!! :*
    Si o imbratisare mare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ooo, ce amintiri ți-am trezit cu fixativul din film !!!
      Filmul (din 2002 parcă) mi-a plăcut, uşor de vizionat !
      Îți doresc multă, multă sănătate ! Pupic !

      Ștergere