luni, 23 iulie 2018

cuvintele...

Gabriel Simion
                              CUVINTELE


   Eu locuiesc în dumnezeire aşa cum aerul locuiește în sălașul său. Arată-mi, te rog, locuința aerului, în care îşi are el sălaş... Eu sunt un semn că Dumnezeu există dar nu mărturisirea că este. Cuvântul ar putea fi semnul că sunt dar nu mărturia că exist; eu exist departe de cuvânt prin aceea că el este. Eu pot trece, cuvântul însă rămâne; eun sunt, adică, veşnic, cuvântul, nu. Sufletul există, trupul doar este. De-ar avea noblețea etemniță ții cu care se pretind asemenea, cuvintele n-ar isca suferință, după cum trupul n-ar îndurera sufletul. Nu se poate să-l dovedești pe Dumnezeu prin lucru şi ființă, cum nu se poate dovedi tăcerea prin cuvinte, ele fiind semne care, la rându-le tind să-şi descrie originea. Aşa cum lucrul şi ființa nu sunt decât un mod îndepărtat de-a explica dumnezeirea în care-s cuprinse, tot astfel cuvântul nu este decât îndepărtată întruchipare a tăcerii care, fără a-l naşte, îl determină şi conține. Alături celorlalți îngeri căzuți, cuvintele sporesc pedeapsa de a fi. Lucrul şi ființa sunt încercarea veşniciei de-a fi efemeră. Cădere din "a şti" în "a explica", povestea limbajului este povestea căderii Cuvântului din tăcerea de odinioară a toate şi deodată ştiute...  Aidoma lucrului şi ființei desprinse din dumnezeire, cuvintele rătăcesc izgoniți din tăcere a cărei regăsire speră să le mântuie de păcatul de a numi. Cuvintele scriu înşelând ce spun, iar ceea ce spun înşeală ceea ce gândesc. Nu cunosc umilință mai mare. Pe care trebuie s-o trăiesc. Poezia nu se scrie, se trăieşte - zice Nichita. Cuvintele sunt semnul suferinței, nu suferința. Un strigăt nu este rana care-l naşte, şi nici durerea. Ştiu că rana se preschimbă în durere, că durerea se preschimba în strigăt, că strigătul se poate preschimba în cuvinte. Dar la începutul a toate acestea sunt eu... Cu cât sporește în cuvinte, cu atât mai aproape de sfârşit este lumea. Fructul nu-i semnul puterii de a rodi, ci al epuizării ei. Cui folosește mărul ? Omul etern ar fi preocupat până la disperare de neputința de-a nu fi. Cuvântul nu poate defini tăcerea, dar nădăjduiește. A exista nu se poate spune. Este - nu se poate tăcea. Cui folosește cuvântul ?
             (Gabriel Simion, "Cuvintele")
... postarea este propusă pentru "Citate favorite" găzduite de doamna Zina ( http://zinnaida.blogspot.ro) unde veți găsi cele mai multe date...
... provocarea are sloganul "Click & Comment Monday" !
... distribuie pe rețele articolele care îți plac mult !
... deci dacă este luni, provocarea este: Gabriel Simion, "Cuvintele" ...

16 comentarii:

  1. ”Poezia nu se scrie, se trăieşte” - zice Nichita. Nichita a trăit prin poezie, iar poezia ”îl trăiește”, acum, veșnic. O săptămână cât mai bună, dragă prietenă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că ți-a plăcut ceea ce am ales pentru azi !
      Şi ție îți doresc o săptămână bună ! Pupic !

      Ștergere
  2. ”Cuvintele scriu înşelând ce spun, iar ceea ce spun înşeală ceea ce gândesc.” Poate tocmai de aici a pornit dictonul întâlnit sub diverse forme pe la toate popoarele lumii: ”Tăcerea e de aur.”

    Săptămână excelentă, dragă prietenă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că ți-a plăcut !
      Adevărat - tăcerea e de aur !
      Îți doresc multă, multă sănătate !
      Pupic !

      Ștergere
  3. Boa tarde, a Nikita é personagem que viveu e respirava poesia, " As palavras são um sinal de sofrimento", quando assim, as feridas são curadas com amor.
    Feliz semana,
    AG

    RăspundețiȘtergere
  4. Aaaa... :) M-a cam ametit G.S. - nu zic ca nu are dreptate si imi place cum invarte cuvintele.
    Ma gandesc: "La început a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era cuvântul"... Cum ar veni... existam "din cuvant" sau "prin cuvant"... Ma ametesc mai tare. :) Da-mi place ideea aceasta a cuvintelor.
    Iti doresc sa ai o saptamana minunata! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  5. "Eu pot trece, cuvântul însă rămâne; eu sunt, adică, veşnic, cuvântul, nu."

    :)
    Mi-a placut mult de tot textul... dar m-am simtit exactca atunci cand ce vreau sa spun imi pare foarte clar si toti ceilalti ma privesc ciudat. Iar dupa un timp, recitind ce am scris, ma privesc si eu ca ceilalti :)))).

    Pupici!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, ai dreptate - se pot scrie bine cuvintele dar după un timp, recitindu-le, să le privești ciudat ! Mi s-a întâmplat şi mie asta!
      Pupic !

      Ștergere
  6. un citat interesant, spre rusinea mea este prima data cand il lecturez!
    o saptamana fara ploaie iti doresc... daca e posibil!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este ceva citit de mine demult şi regăsit într-unul din caiețelele mele !
      Când plouă, scap de udat grădina dar... creşte iarba pe care abia am tăiat-o !
      Îți doresc o seară plăcută !
      Pupic !

      Ștergere
  7. Frumoasă lectură,mulțumesc de partajare!
    O săptămână ușoară,sănătate vă doresc amândurora
    Pupici,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că ți-a plăcut !
      Mulțumesc frumos pentru urare !
      O seară plăcută îți doresc!
      Pupic!

      Ștergere
  8. E o tema mereu actuala:
    "Cuvântul a fost dat muritorilor de rând pentru a-şi transmite gândurile, iar înţelepţilor pentru a şi le ascunde"
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, aşa este !
      De aceea greu devine cineva un mare scriitor !!!
      O seară bună îți doresc !

      Ștergere