vineri, 19 februarie 2016

jurnalul (!37)




Astăzi ... vineri 19 februarie 2016, orele 17.34
Jurnalul ... acesta aş dori să fie altfel - parcă a devenit totul cam monoton: vreme rece şi ploioasă - vreme călduroasă... nu ştiu ce gândeşte toată suflarea gospodăriei - semne sunt că şi-ar dori altceva şi pomii, şi florile ce vor fi de sezon... sper să mai avem cu toţii răbdare până se va instaura cu adevărat primăvara...  
Gânduri-gânduri ... bat la poarta mea... îmi doresc atât de multe pentru acest an şi nu s-au sedimentat toate deciziile... este dificil pentru că şi anul - care s-a arătat până acum - nu este unul obişnuit, nu va semăna cu anii trecuţi ...      
Zile de aşteptare ... sau de acţiune !? de-abia aşteptăm - mai ales mami - să se dea ''startul'' la munca din grădini...    
Recunosc ... că nu îmi place perioada când oscilez şi nu ştiu ce să fac - eu sunt pentru acţiune! 
În bucătărie ... sunt acum... scriu aici şi mai vorbesc cu mami, mai merg pe la ticuţu - comentând ce este la tv acum (suntem pe acelaşi canal tv: ''Theo show'') ... mami ne pregăteşte cartofi prăjiţi - ne plac mult !!! 
Hainele ... de lucru, normale vremii răcoroase plus baticuţul legat în stil japonez !
Bodyguarzii ...  nu prea sunt mulţumiţi ... ies pe afară, pe la ei, mai rar, doar dacă am de lucru pe la lemne sau la canalizare ... cum să mă joc cu ei (cum ar vrea ei  şi cum ne-am obişnuit de fapt !): Puiu este murdar ca un miner (el de fapt îngroapă ... pâinea), are ''ghetuţe'' cu care ar vrea să mă ia în braţe cu mult drag !!! iar Leu s-ar freca de mine, m-ar invita să-l călăresc şi să-i zic apoi : ''dii, calu !'' (asta este cea mai frumoasă joacă între noi...) şi el este plin de paie, din pătuţul lui unde se tăvăleşte ...
Weekendul ... se anunţă mai plăcut spre final !!!
Aş vrea... eu - oftez! - un alt fel de program zilnic ! dar, chiar, aş şti ''alternativa'' ?
Munca mea ... e un pic în ''stand by''... şi un pic repetitivă ca şi vremea: sparg lemne la câteva zile... mai fac curăţenie - se deranjează totul când stăm numai prin casă şi mai ales de la lemnele pe care le plimbăm până la plită (deşi le aşezăm frumos în cutiuţă dar fiind de stejar !); mai câte un curăţat de aragaz, mai un şters de praf (cred că ... cenuşă), mai o emisiune la tv (''Te vreau lângă mine''), mai la cumpărături - modelul meu de program de zi ploioasă sau noroasă (când pe jos este noroi...)...    
Sufleţelul meu ... chiar este liniştit acum.
De ieri am trecut ... la recitit... am ales cu sufleţelul două cărţi din bibliotecă: ''Nouăsprezece trandafiri'' şi '' Romanul adolescentului miop'' scrise de Eliade (unul din cei ce au avut o mare influenţă asupra stilului meu de muncă)... întâi am ales cartea mai ''grea'' spiritual şi m-am cam chinuit cu cărticica aleasă pentru că imprimarea pe foaie nu mai este chiar ok pe la unele pagini... cândva mi-a plăcut subiectul cărţii ! şi îmi place încă - parcă acum o citesc pentru prima oară ! aseară m-am cam obosit: scrierea ilizibilă uneori; concepţia lui Hegel; concepţia lui Eliade; misterul cărţii... mai am şi în această seară să continui ca să finalizez cartea realeasă ! apoi mă voi delecta cu ''Romanul adolescentului miop'', cea mai simpatică...      
Ce să mai spun ?... o melodie frumoasă:

8 comentarii:

  1. Obrigada pela visita Prietena.
    Um ótimo final de semana.
    Bjs-Carmen Lúcia.

    RăspundețiȘtergere
  2. Tu amas a Japon y todo aquello que sea de ese hermoso pais
    Un fuerte abrazo

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga japoneza, cat de miscator e jurnalul tau, esti foarte onesta si autentica..imi inchipui ca ai o viata destul de grea dar o viata mai usoara nu aduce automat fericirea, asa ca intr-adevar, nu se stie cum ar fi daca alternativa ar deveni realitate.
    Te pup si te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      când am ales varianta de a locui la ţară, nu bănuiam că va veni un timp când vârsta îşi va începe să-şi spună cuvântul la părinţii mei, şi, mai ales, că ticuţu va avea parte de atâta zbucium... ma gândit că va fi greu dar nu atât de greu!!!
      mulţumesc frumos pentru cuvintele pline de căldură sufletească!
      şi eu te pup şi vă doresc multă, multă sănătate !

      Ștergere
  4. Ei, lasă, vin ele și zilele frumoase, mai ai un pic de răbdare! Și ”fetele” noastre sunt supărate că ne jucăm rar cu ele, dar, exact cum spui, când o facem nu există să nu ne mânjească măcar puțin!

    Sănătate și o săptămână ușoară!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc frumos pentru vizită !
      Puiu, care este cel mai răsfăţat, îţi sare pe piept cu lăbuţele, te ia în braţe şi trebuie - nu te lasă !!!- să te pupe...
      Leu este mai serios şi mai greoi, el alege varianta de a se freca de mine, de a-mi trece printre picioare ca să-l încalec şi să ne jucăm de-a cowboy-ii...
      când va veni vremea frumoasă, termin treaba şi apoi stau cu ei mult şi ne jucăm pe iarbă... sunt 2 câini puternici, dacă nu sunt atentă mă trântesc jos...
      noi îi iubim ca pe nişte copiii şi am vorbit tot timpul cu ei, ne înţelegem din vorbe la orice !
      îţi mulţumesc frumos pentru urare şi, cu drag, îţi doresc şi eu multă sănătate !

      Ștergere