''Suspendat între risipă şi căutare, gândul, ca un cavaler medieval, împarte celor ce-l ascultă, buchete de flori şi eşarfe colorate, cu sabia.
Inima, rătăcitoare şi indiferentă la turnirul sentimentelor umane, îşi plimbă cu eleganţă roşul fierbinte, umplând cu el spaţiul pentru a ajunge la cavalerul aflat încă între risipă şi căutare.
Inima şi gândul, îmbrăţişând împreună aceeaşi felie de timp, vor promova, spre ştiinţa tuturor, conceptul interesului.
Libere să spună şi să vadă în adâncul pământului şi în înaltul cerului, sunt ferestre închise atunci când viaţa le trece pragul.
Parfumul nobiliar al unor peruci pudrate, aduce în tribune un freamăt-întrebare trezind simţurile la viaţă.
Ochii, sătui de lumină şi întuneric, privesc atent zâmbetele din jur căutând taine nedezlegate sau împrăştiind îndemnuri frivole.
Un public numeros, mai mult vegetal, îşi caută locul, nu pentru spectacol cât mai ales pentru impresia pe care o creează.
Gorniştii dau primul semnal, totul este străbătut de un freamăt de viaţă, iar florile, stingherite, par umilite, ele crezând că este ziua lor.
Între alte două chemări de trompetă, în arenă intră ... caii.
În aplauzele mulţimii, participanţii la turnir, sentimentele, nu pot pătrunde în arenă, lumea care le aclamă fiind una lipsită de iubire.
În final noaptea scufundă în întuneric arena.
Fără sentimente, gândul şi inima se vor reîntîlni în indiferenţă.''
(Tablou " Visul florilor " - artist plastic Mihai Boroiu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu